Angiografia cerebrală este o tehnică imagistică utilizată pentru vizualizarea vaselor de sânge ale creierului. Ea permite diagnosticarea exactă a anevrismelor, malformațiilor și stenozelor.
Procedura implică injectarea unui agent de contrast în arterele cerebrale și vizualizarea lor prin raze X.
Indicațiile includ suspiciunea de anevrism, hemoragie subarahnoidiană și planificarea tratamentelor endovasculare.
Riscurile sunt reduse și includ reacții la contrast sau mici complicații vasculare. Beneficiile diagnostice sunt însă considerabile.
| Metoda de imagistică | Angiografia cerebrală |
| Definiție | O metodă invazivă de imagistică radiologică care permite vizualizarea detaliată a vaselor de sânge ale creierului, utilizată în diagnosticarea blocajelor vasculare, a anevrismelor și a malformațiilor vasculare. |
| Domenii de utilizare | Utilizată pentru aneurisme, malformații arterio-venoase (MAV), blocaje vasculare, stenoze, leziuni vasculare post-traumatice și pentru examinarea structurii vasculare a tumorilor. |
| Procesul de aplicare | De obicei, se introduce un cateter dintr-o arteră din zona inghinală sau a brațului; când cateterul ajunge la vasele cerebrale, se injectează un agent de contrast și se obțin imagini folosind raze X. |
| Avantajele | Furnizează o hartă detaliată a vaselor cerebrale; este o metodă fiabilă pentru diagnosticul precis al anevrismelor, blocajelor și al anomalilor structurale vasculare. |
| Efecte secundare | Reacții alergice la agentul de contrast, sângerare sau hematom la locul de inserție, rar, accident vascular cerebral, infecție și risc de disfuncție renală. |
| Rata de succes | Are o acuratețe ridicată în detectarea anevrismelor și a malformațiilor vasculare; este considerată standardul de aur în diagnostic. |
| Metode alternative | Angiografia RM (MRA), angiografia CT; alternative mai puțin invazive pentru vasele cerebrale, deși nivelul de detaliu poate fi inferior față de angiografia cerebrală. |
| Boli asociate | Aneurism, malformație arterio-venoasă (MAV), accident vascular cerebral, blocaj vascular, vasculită. |
| Urmărire și monitorizare | Pentru urmărirea problemelor vasculare tratate și a anevrismelor, se poate solicita o angiografie cerebrală regulată după tratament. |
| Măsuri de precauție și pregătire | Funcția renală trebuie verificată, pacientul trebuie să fie în post; după procedură se aplică presiune la locul de inserție pentru a preveni sângerarea și se recomandă repaus la pat. |
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.
Angiografia cerebrală: Examinarea detaliată a vaselor cerebrale
Angiografia cerebrală este o metodă utilizată pentru a vizualiza în detaliu vasele de sânge ale creierului. Această procedură ajută în special la identificarea anevrismelor și a altor anomalii vasculare grave. Cateterul și tehnologia cu raze X se evidențiază ca instrumente importante în acest proces.
În timpul procedurii, se injectează un agent de contrast în vase, ceea ce permite vizualizarea clară a structurii vasculare cu ajutorul razelor X. Această tehnică evidențiază cu precizie structura vaselor, precum și posibilele stenoze, blocaje sau alte probleme.
În ce situații se efectuează angiografia cerebrală?
Angiografia cerebrală este o metodă importantă utilizată în diagnosticul diverselor afecțiuni ale creierului. Este deosebit de preferată pentru identificarea anomaliilor vasculare cerebrale. Această procedură joacă un rol critic în detectarea bolilor și în elaborarea planurilor de intervenție. Angiografia cerebrală este aplicată în următoarele situații:
- Anevrizm: se aplică în caz de dilatare a vaselor cerebrale sub formă de balon.
- Stenoză: se utilizează pentru identificarea îngustărilor din vasele cerebrale.
- Vasculită: o metodă eficientă în diagnosticarea bolilor vasculare inflamatorii.
- Malformație arterio-venoasă: necesară pentru identificarea conexiunilor anormale dintre vase.
- Tromboză: este importantă pentru detectarea problemelor de coagulare în vasele cerebrale.
- Vazospasm: este folosit pentru evaluarea spasmelor vasculare.
- Blocaj: se preferă în cazurile de blocare completă a vaselor care duc la creier.
- Hemoragie cerebrală: se recurge la această metodă în cazurile de hemoragie cerebrală, unde alte metode imagistice nu sunt suficiente.
Această metodă este de importanță vitală, în special în situațiile care necesită intervenție de urgență. Datorită angiografiei cerebrale, posibilitățile de diagnosticare și tratament precoce sunt crescute.
De ce se efectuează angiografia cerebrală?
- Pacientul cu pierderea bruscă a forței în jumătatea dreaptă a corpului a fost adus la spital la 3 ore, iar prin angiografie a fost îndepărtat un cheag intracerebral; tulburările de vorbire și paralizia s-au ameliorat a doua zi, iar pacientul a fost externat după o săptămână. Notă importantă: în atacurile de accident vascular cerebral ischemic, putem aplica această terapie în primele 6 ore, de aceea întârzierea nu este permisă!
Angiografia cerebrală este o metodă de bază în diagnosticarea și tratamentul multor afecțiuni cerebrale. Prin această metodă, modificările patologice din vasele de sânge ale creierului pot fi detectate cu precizie.
- Determinarea stării pacienților cu risc de accident vascular cerebral,
- Evaluarea fluxului sanguin în prezența tumorilor cerebrale,
- Se efectuează investigații detaliate pentru edem și alte probleme cauzate de creșterea presiunii intracraniene.
De asemenea, datorită acestei tehnici:
- Ruperea arterelor,
- Creșterea presiunii intracraniene,
- Afecțiuni legate de acumularea de lichid, cum ar fi hidrosefalul, pot fi vizualizate clar.
Atunci când simptome precum dureri de cap severe, tulburări de vorbire, probleme de vedere sau pierderea echilibrului sunt investigate prin angiografie cerebrală, se poate stabili diagnosticul corect al afecțiunii subiacente. Astfel, este posibil să se determine evoluția bolii și să se planifice tratamente adecvate.
Riscurile și posibilele daune asociate angiografiei cerebrale
Procedura de angiografie cerebrală implică diverse riscuri care pot avea consecințe semnificative asupra sănătății pacientului. Agentul de contrast utilizat în timpul procedurii poate provoca reacții alergice. În special, la persoanele cu diabet sau boli renale, probabilitatea ca agentul de contrast să afecteze rinichii este crescută. De asemenea, complicațiile ce pot surveni în timpul inserției cateterului sunt următoarele:
- Leziuni ale vaselor de sânge
- Ecchimoză
- Sângerare
- Infecție
În plus, dacă vârful cateterului provoacă formarea unui cheag, există riscul de blocare a arterei, ceea ce poate necesita intervenție chirurgicală pentru redeschiderea vasului. Dacă cateterul dislocă o placă de pe peretele vasului și obstrucționează fluxul sanguin cerebral, riscul de accident vascular cerebral crește.
Accidentul vascular cerebral, deși asociat acestei proceduri, este o complicație rară. În final, nu trebuie neglijată posibilitatea ca cateterul să perfora artera și să provoace sângerare internă. Aceste riscuri impun o gestionare atentă a procedurii și monitorizarea continuă a stării pacientului.
Etapele aplicării angiografiei cerebrale
În primul rând, se începe prin a așeza pacientul pe masa de angiografie. Pacientul este susținut cu dispozitive speciale de fixare pentru a menține capul nemișcat, iar sedarea este aplicată pentru a asigura confortul în timpul procedurii, ceea ce este o măsură critică. Procedura continuă cu monitorizarea continuă a ritmului cardiac prin intermediul unui aparat EKG. Intervenția se începe, de obicei, din zona inghinală:
- Zona inghinală este curățată și sterilizată pentru a reduce riscul de infecție.
- Se administrează anestezie locală pentru controlul durerii.
- Un cateter subțire și flexibil este introdus prin artera inghinală și direcționat către principalele vase din zona toracică și cervicală.
Această etapă se desfășoară cu atenție sub ghidare prin raze X și fir de ghidare. După plasarea cateterului, începe procesul de monitorizare:
- Se injectează agentul de contrast și fluxul sanguin din vase este monitorizat cu ajutorul razelor X.
După procedură, cateterul este îndepărtat și se aplică presiune la nivelul zonei inghinale pentru a preveni sângerarea. Zona de intervenție este bandajată strâns, iar piciorul supus procedurii este menținut imobil pentru o perioadă. Acest proces se finalizează, de obicei, într-o singură zi, iar externarea pacientului se face în funcție de starea acestuia.
Pregătiri necesare pentru angiografia cerebrală
Pregătirile prealabile angiografiei cerebrale sunt de mare importanță pentru a minimiza riscurile care pot apărea în timpul și după procedură. Pacientul trebuie să evite consumul de alimente și băuturi cu 4-6 ore înainte de procedură, ceea ce permite o acțiune mai clară a agentului de contrast.
- Toate medicamentele, în special cele anticoagulante, trebuie comunicate medicului care va efectua procedura. Medicul poate opri temporar anumite medicamente.
- Pacienții cu afecțiuni renale trebuie să informeze medicul despre această situație, din cauza efectelor agentului de contrast asupra rinichilor. Dacă este necesar, se pot efectua teste suplimentare pentru evaluarea funcției renale.
- Pacienții care suspectează că sunt gravide sau care sunt însărcinați trebuie să informeze medicul înainte de procedură, astfel încât să se poată lua măsuri de protecție împotriva radiațiilor pentru mamă și copil.
Acest proces de pregătire ajută la finalizarea în siguranță și eficientă a angiografiei. Fiecare etapă poate fi personalizată în funcție de starea de sănătate a pacientului, de aceea este esențială o comunicare deschisă cu medicul.
Măsuri de precauție post-angiografie cerebrală
După angiografia cerebrală, pacienții trebuie monitorizați cu atenție. La finalul procedurii, pacienții sunt de obicei obligați să se odihnească câteva ore. Pentru a reduce riscul de sângerare la locul intervenției, se aplică presiune sau se utilizează un dispozitiv special de compresie.
În această perioadă, pacientul este monitorizat pe durata perioadei în care trebuie să rămână imobil. De asemenea, dacă apar anumite simptome, se recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale:
- Amorțeală la nivelul feței, brațelor sau picioarelor
- Tulburări de vorbire
- Probleme de vedere
- Semne de infecție la nivelul zonei cateterului
- Amețeală
- Dureri în piept
- Dificultăți de respirație
În afară de acestea, pacientul este, de obicei, autorizat să reia activitățile normale la 12 ore după angiografia cerebrală. Totuși, dacă se observă orice anomalii, trebuie consultat imediat medicul. Aceste măsuri reduc riscul de complicații și asigură o recuperare sănătoasă a pacientului.
Întrebări frecvente
Cât durează angiografia cerebrală?
Procedura de angiografie cerebrală durează, de obicei, aproximativ 30 de minute. După finalizarea procedurii, pacientul este monitorizat îndeaproape de personalul medical timp de câteva ore. După această perioadă de observație, majoritatea pacienților, dacă starea lor de sănătate este adecvată, pot fi externați în aceeași zi.
Unde se efectuează angiografia cerebrală?
Angiografia cerebrală se efectuează, de obicei, prin intermediul unei artere din zona inghinală. În timpul acestei proceduri, se administrează anestezie locală la nivelul zonei respective, iar apoi se introduce un tub subțire, numit cateter, în vas. Ulterior, acest cateter este ghidat de-a lungul vaselor pentru a ajunge la creier. Această zonă este preferată deoarece structura vaselor este largă, facilitând avansarea cateterului.
În ce spitale se efectuează angiografia cerebrală?
Angiografia cerebrală se efectuează, de obicei, în spitale dotate cu tehnologie avansată de imagistică. Printre spitalele care oferă această procedură se numără spitalele universitare, marile spitale private și centrele cu neuroradiologi. Toate sunt echipate cu radiologi experimentați și neurochirurgi. De asemenea, aceste spitale dispun de facilități de diagnostic cu scanere RMN și CT. Securitatea pacienților și succesul tratamentului sunt asigurate prin îngrijire pre și post-procedurală cuprinzătoare.
Se administrează anestezie generală în timpul angiografiei cerebrale?
În timpul angiografiei cerebrale, pacientul este, de obicei, ținut treaz. Totuși, confortul pacientului este prioritar, astfel se administrează anestezie regională, astfel încât acesta să nu simtă durere în timpul procedurii. Cu toate acestea, situația poate varia de la un pacient la altul. Prin urmare, medicul poate opta pentru o abordare diferită în funcție de starea pacientului și de specificul procedurii. În special, dacă nivelul de anxietate este ridicat sau există condiții speciale, poate fi necesară sedarea, astfel încât pacientul să se simtă mai confortabil pe durata intervenției.
Angiografia cerebrală se efectuează pe stomacul gol sau după masă?
Înainte de angiografia cerebrală, pacientul trebuie să fie în post de la miezul nopții, adică de la ora 24:00 până la momentul procedurii. Astfel, pacientul trebuie să fie pe stomacul gol și să nu consume nimic, nici măcar apă, în această perioadă. În timpul procedurii pot apărea unele efecte secundare, printre care greață, amețeală și senzație de arsură.
Există riscuri asociate angiografiei cerebrale?
Angiografia cerebrală implică anumite riscuri. Datorită utilizării cateterului, pot apărea leziuni la nivelul vaselor. De asemenea, se pot dezvolta ecchimoze, sângerări și infecții. Rareori, se poate forma un cheag la capătul cateterului, ceea ce poate conduce la blocarea arterei. În cazul unui astfel de blocaj, poate fi necesară o intervenție pentru redeschiderea vasului. Ecchimoza la locul inserției apare la 2-3 pacienți din 100 și dispare în aproximativ 3 săptămâni, însă celelalte complicații grave sunt întâlnite cu o frecvență de mai puțin de 0,5%.
Cine efectuează angiografia cerebrală?
Procedura de angiografie cerebrală este efectuată de specialiști în radiologie intervențională. Acești medici beneficiază de o pregătire și experiență specială. În timpul procedurii, folosind tehnici de imagistică intravasculară, ei examinează în detaliu vasele cerebrale. Medicii de radiologie intervențională dispun de competențele și cunoștințele necesare pentru a efectua această procedură complexă.
Se internă pacientul după angiografia cerebrală?
După procedura de angiografie cerebrală, pacienții nu sunt, de obicei, internați în spital. După finalizarea procedurii, pacientul este monitorizat timp de câteva ore; dacă nu se observă complicații, acesta este externat în aceeași zi. Astfel, nu este obligatorie internarea post-angiografie, deși acest proces poate varia în funcție de starea de sănătate a pacientului.
Girişimsel Radyoloji ve Nöroradyoloji Uzmanı Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez, 1997 yılında Cerrahpaşa Tıp Fakültesi’nden mezun oldu. Uzmanlık eğitimini İstanbul Eğitim ve Araştırma Hastanesi’nde tamamladı. Londra’da girişimsel radyoloji ve onkoloji alanında eğitim aldı. İstanbul Çam ve Sakura Şehir Hastanesi’nde girişimsel radyoloji bölümünü kurdu ve 2020 yılında profesör oldu. Çok sayıda uluslararası ödül ve sertifikaya sahip olan Kılıçkesmez’in 150’den fazla bilimsel yayını bulunmakta ve 1500’den fazla atıf almıştır. Halen Medicana Ataköy Hastanesi’nde görev yapmaktadır.
Vaka Örnekleri