Hemoptizia (sângerarea de la nivelul plămânilor) poate uneori să atingă proporții care pun viața în pericol și poate necesita intervenție de urgență. Aceste sângerări pot apărea ca urmare a unor afecțiuni diferite ale plămânilor sau, în unele cazuri, ca rezultat al unor boli cronice de lungă durată. În acest moment intervine o metodă terapeutică numită „embolizare de arteră bronșică”. Această metodă controlează sângerarea prin blocarea vaselor responsabile.
| Definiție | – Este o procedură minim invazivă utilizată pentru oprirea hemoptiziilor (sângerărilor) severe, provenite din arterele bronșice. Se realizează obstrucția arterei cu materiale de embolizare. |
| Indicații | – Hemoptizie severă sau recurentă (tuse cu sânge) – Bronșiectazii – Infecții pulmonare (ex: tuberculoză, aspergiloză) – Cancer pulmonar – Fistule de arteră pulmonară – Hemoptizie idiopatică (cu cauză necunoscută) |
| Procedură | – De obicei, se introduce un cateter în regiunea inghinală sub anestezie locală. – Cateterul este avansat sub ghidaj fluoroscopic către arterele bronșice. – Se utilizează substanță de contrast pentru vizualizarea arterelor țintă. – Arterele care cauzează sângerarea sunt obstruate cu agenți de embolizare (ex: microparticule, adezivi, coil-uri). |
| Avantaje | – Este o metodă minim invazivă. – Nu necesită anestezie generală. – Oferă recuperare rapidă. – Permite controlul eficient al hemoragiei acute. |
| Riscuri și Complicații | – Durere toracică – Febră (sindrom postembolizare temporar) – Ischemie bronșică sau necroză (rar) – Embolizarea accidentală a vaselor sănătoase – Paraplegie rară (afectarea măduvei spinării) |
| Rată de succes | – La prima aplicare se obține de obicei o reușită în procent de 85-90%. – În cazul hemoptiziilor recurente, poate fi necesară o a doua embolizare. |
| Pregătire | – Înainte de procedură, pacientul poate fi nevoit să oprească medicația anticoagulantă sub supravegherea medicului. – Este posibil ca pacientul să trebuiască să fie pe nemâncate înainte de procedură. – Istoricul medical, medicamentele utilizate și alergiile trebuie discutate cu medicul. |
| Durata Procedurii | – De obicei, durează între 0,5 și 1 oră. |
| Perioada de Recuperare | – După procedură, pacientul este de obicei monitorizat câteva ore. – Se poate reveni la activitățile normale în câteva zile. |
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Ce Este Embolizarea de Arteră Bronșică (BAE)?
Embolizarea de arteră bronșică (BAE) este o procedură din domeniul radiologiei intervenționale, utilizată pentru a opri sângerările pulmonare (hemoptizia). Pe scurt, poate fi descrisă ca blocarea cu substanțe speciale a vaselor care provoacă sângerare la nivelul plămânilor, pentru a controla hemoragia.
De ce „arteră bronșică”?
Plămânii noștri nu sunt vascularizați doar de „arterele pulmonare”, ci și de „arterele bronșice”, care se ramifică direct din aorta principală. De cele mai multe ori, arterele bronșice sunt responsabile de sângerările grave. Prin urmare, pentru a opri sângerarea, este necesară întreruperea alimentării sanguine exact la aceste artere.
Ce înseamnă embolizare?
Embolizarea înseamnă închiderea vasului care sângerează prin introducerea unor materiale care acționează ca un „dop” pentru a opri fluxul de sânge. Aceste „dopuri” pot fi particule mici (granule de dimensiuni reduse), adezivi sau chiar spirale metalice (coil-uri).
BAE poate fi comparată cu închiderea unui robinet pentru a opri apa care intră într-o casă. Dacă într-o încăpere există un robinet spart, apa va continua să inunde camera atât timp cât curge prin țeavă. Pentru a reduce daunele, trebuie să oprești fluxul la sursă. Embolizarea de arteră bronșică urmărește același principiu, prin identificarea și oprirea fluxului de sânge în vasul „spart”.
BAE este preferată în special în cazurile de hemoragii pulmonare severe sau frecvent recurente. Datorită intervenției rapide și ratei ridicate de succes, joacă un rol „salvator” pentru mulți pacienți.
În Ce Situații Se Recomandă Embolizarea de Arteră Bronșică?
Uneori, persoanele pot deveni îngrijorate chiar și la vederea câtorva picături de sânge apărute la tuse. Totuși, BAE este în general aplicată în cazul sângerărilor pulmonare masive (de exemplu, peste 200-300 mL în 24 de ore) sau atunci când hemoptizia se repetă frecvent. Desigur, atunci când medicii evaluează un pacient, iau în considerare și cauzele de fond.
Hemoptizie care pune viața în pericol (Hemoragie masivă)
Numită și hemoptizie masivă, această situație implică o pierdere semnificativă de sânge într-un interval scurt de timp. Persoana poate avea dificultăți de respirație și se poate confrunta cu riscul de înec. Timpul este extrem de important în astfel de cazuri. Embolizarea de arteră bronșică poate controla rapid sângerarea.
Hemoragii care se Repetă Frecvent
Dacă hemoptizia apare de câteva ori pe săptămână, de fiecare dată într-o cantitate semnificativă, calitatea vieții pacientului scade considerabil. De asemenea, pe măsură ce boala de bază avansează, episoadele de sângerare pot deveni mai grave. Prin BAE, aceste recurențe se pot reduce substanțial.
Hemoptizie Cronică
Unii pacienți pot prezenta sângerări de intensitate scăzută spre medie, care persistă de mult timp sau care cresc treptat în fiecare zi. Dacă tratamentul medicamentos nu reușește să oprească sângerarea, BAE poate fi o soluție.
Bronșiectazii, Tuberculoză, Aspergiloză și alte Afecțiuni
Bronșiectazii: O boală cronică marcată de dilatarea și inflamarea bronhiilor, unde sângerarea este un simptom des întâlnit.
Tuberculoză (TBC), fie la pacienți care au avut această boală în trecut, fie care încă se află sub tratament: deteriorarea țesutului și anomalii vasculare pot duce la sângerări.
Aspergiloză: O infecție fungică ce creează cavități (spații goale) în plămâni și poate afecta vasele de sânge, provocând hemoptizie.
În astfel de situații, BAE poate închide vasele anormale care alimentează sângerarea.
Hemoragii Cauzate de Cancer Pulmonar
Sângerarea indusă de o tumoră poate fi uneori prea complexă pentru a fi controlată exclusiv prin intervenție chirurgicală. De asemenea, unii pacienți nu sunt eligibili pentru operație. În acest context, BAE poate fi abordată ca metodă paliativă (de susținere) sau uneori poate contribui la tratamentul curativ.
Pe scurt, embolizarea de arteră bronșică este o opțiune eficientă atât în situațiile acute care amenință viața, cât și în cele cronice sau recurente, care afectează pe termen lung calitatea vieții pacientului.
Cum Se Realizează Embolizarea de Arteră Bronșică?
După cum sugerează și numele, această procedură este efectuată de medici specializați în radiologie intervențională și se bazează pe tehnica numită angiografie. De obicei, procedura se desfășoară în următoarele etape:
Faza de Pregătire
Investigații Imagistice: Primul pas este examinarea detaliată a plămânilor și a vaselor de sânge. De cele mai multe ori se folosește tomografia computerizată (CT), care oferă informații despre sursa sângerării.
Verificarea Stării Generale de Sănătate: Se evaluează valorile sangvine, factorii de coagulare și alte probleme sistemice (de exemplu, starea cardiovasculară).
Informare și Consimțământ: Se explică pacientului cum va decurge procedura, posibilele riscuri și beneficii. Se obține consimțământul scris.
Accesul Vascular
Sala de Angiografie: Procedura se efectuează într-o sală specială, dotată cu aparatură de radiografie în timp real (fluoroscopie).
Introducerea Cateterului: Un tub flexibil și subțire (cateter) este introdus de obicei prin artera femurală (în zona inghinală) sau prin cea radială (la încheietura mâinii), fiind avansat apoi până în aorta (cea mai mare arteră a corpului).
Cateterizarea Selectivă: Se orientează cateterul către gurile arterelor bronșice din zona vizată. Seamănă cu parcurgerea unui labirint: se folosesc catetere speciale cu curburi pentru a nimeri corect calea.
Evaluarea Angiografică
Injectarea Substanței de Contrast: După injectarea unei substanțe de contrast, structura vasculară devine vizibilă pe ecran. Astfel, se pot depista sursele de sângerare sau anomalii precum dilatații vasculare, scurgeri (extravazare), anevrisme, etc.
Localizarea Vasului Cu Sângerare: Dacă imaginile angiografice indică tortuozitate (curburi), hipervascularizație (vascularizație excesivă), extravazare sau anevrism, medicul se concentrează asupra acelei zone.
Embolizarea (Blocarea) Vasului
Utilizarea Microcateterului: Pentru a ajunge exact la vasul care sângerează, se folosește un microcateter și mai fin, cu care se pătrunde până aproape de zona afectată, cu precizie milimetrică.
Aplicarea Materialelor de Embolizare: Închiderea arterei care sângerează se poate face cu diverse materiale:
- Particule PVA (Alcool Polivinilic): sunt mici granule spongioase care blochează fizic fluxul de sânge.
- Burete de Gelatină: acționează ca un dop temporar; corpul îl poate resorbi în timp.
- N-Butil-2-Cianoacrilat (NBCA): un adeziv care se întărește rapid la contactul cu sângele.
- Coil-uri Metalice: mici spirale lăsate în interiorul vasului, care favorizează formarea unui cheag pentru a opri sângerarea.
Injectarea Materialului de Embolizare: Sub control radiologic, materialul este injectat în zona vizată pentru a bloca vasul ca un „dop”.
Încheierea Procedurii
Control Angiografic: După blocarea vasului, se verifică iar fluxul de contrast pentru a confirma oprirea sângerării.
Retragerea Cateterului: La final, cateterul este scos, iar locul puncției (în zona inghinală sau la mână) este comprimat pentru scurt timp, pentru a preveni sângerarea.
Observație: Pacientul rămâne sub supraveghere aproximativ 24 de ore. Se monitorizează febra, durerea sau alte simptome.
Fiecare pas este efectuat cu atenție maximă, deoarece obiectivul nu este doar oprirea sângerării, ci și evitarea afectării altor vase vitale din organism.
Cum Decurge Recuperarea După BAE?
Procedura BAE este considerată, în general, sigură și presupune o perioadă de recuperare mult mai scurtă decât intervențiile chirurgicale deschise. Cu toate acestea, există câteva aspecte importante pentru pacienți:
Perioada Timpurie (primele 24-48 de ore)
Monitorizare în spital: Se evaluează dacă sângerarea reapare și dacă apar dureri sau febră.
Gestionarea Durerii: Durerea în piept sau spate poate apărea imediat după procedură. De obicei, este ușoară spre moderată și poate fi controlată cu analgezice.
Febră și Oboseală: Ca reacție la procedură și la iritarea locală din vase, organismul poate prezenta febră ușoară și oboseală, simptome care dispar în general în scurt timp.
Perioada Intermediară (prima 1-2 săptămâni)
Reluarea Activităților: Majoritatea pacienților își reiau activitățile zilnice în câteva zile, dar se recomandă evitarea eforturilor fizice mari sau a ridicării de greutăți.
Controale: De obicei, medicul programează o reevaluare la 7-10 zile de la procedură. Dacă este necesar, se pot repeta investigații imagistice ale plămânilor.
Perioada de Lungă Durată
Recurența Hemoptiziei: Deși BAE blochează vasele anormale, dacă boala de fond persistă, în lunile sau anii următori pot apărea noi sângerări. Rata de recidivă variază între 10% și 50%. De aceea, sunt cruciale controalele medicale și respectarea tratamentului indicat.
Calitatea Vieții: Pentru pacienții cu hemoptizie frecventă, BAE reduce în mare măsură anxietatea și disconfortul fizic. Aceștia pot respira mai ușor și pot trăi fără teama constantă a sângerării.
Următoarele Consultații Medicale și Planul de Tratament
Tratarea Bolii de Bază: De exemplu, dacă hemoptizia este cauzată de bronșiectazii sau tuberculoză, colaborarea cu specialiștii în pneumologie sau boli infecțioase rămâne esențială.
Măsuri Preventive: Abandonarea fumatului, exercițiile regulate și alimentația echilibrată sunt recomandări importante.
Chirurgia: Dacă o tumoare sau o leziune operabilă este cauza sângerării, intervenția chirurgicală poate fi luată în considerare pe termen lung. BAE poate fi folosită înainte sau după operație pentru a controla hemoragia.
Care Sunt Riscurile Posibile Ale Embolizării de Arteră Bronșică?
Deși este foarte eficientă în controlul hemoragiilor, BAE, ca orice altă procedură medicală, implică anumite riscuri și efecte secundare. Majoritatea sunt rare sau ușoare:
Durere Toracică Sau Dorsală Trecătoare
O întâlnim frecvent după procedură și, de obicei, dispare în câteva zile. Analgezicele pot ține durerea sub control.
Febră și Oboseală (Sindrom Post-Embolizare)
Ca reacție la materialul de blocaj și la inflamația locală, corpul poate resimți febră și slăbiciune, stări care, în cele mai multe cazuri, se remit în câteva zile.
Dificultăți la Înghițire (Disfagie)
Unii pacienți pot simți o senzație de blocaj la înghițire sau înghițire dificilă, cauzată de afectarea ramurilor care vascularizează esofagul. De regulă, aceste probleme sunt temporare.
Embolizare în Afara Țintei (Non-Target Embolization)
Afectarea Arterelor Spinale: Este cea mai temută, dar foarte rară complicație. Dacă arterele bronșice comunică cu vasele care irigă măduva spinării, particulele de embolizare pot pătrunde din greșeală acolo, riscând paralizia. O evaluare angiografică detaliată și o cateterizare super-selectivă minimizează acest pericol.
Afectarea Arterelor Coronare: O situație foarte rară, dar dacă există o fistulă între vasele pulmonare și arterele coronare, materialul de embolizare poate ajunge în mod accidental la inima. De obicei, anatomia vasculară variantă este atent analizată înainte de procedură.
Riscul de Recurență a Sângerării
Boala de Bază: În infecții cronice sau tumori avansate, pot apărea în timp noi vase anormale. Aceasta poate provoca sângerări ulterioare.
Recanalizarea Vaselor: Uneori, arterele embolizate se pot redeschide. Deși este un fenomen rar, dacă se întâmplă, se poate repeta procedura de embolizare sau se pot aplica alte tratamente.
Datorită tehnologiei avansate și experienței specialiștilor, aceste riscuri sunt reduse la minimum. Pregătirea atentă și execuția riguroasă a procedurii au rolul de a preveni aceste complicații, oricât de rare ar fi ele.
Cum Se Compară Această Metodă cu Alte Opțiuni de Tratament?
Comparativ cu chirurgia sau terapia medicamentoasă, BAE iese în evidență prin multiple avantaje:
Mai Puțin Invazivă: Spre deosebire de o intervenție chirurgicală majoră, nu necesită incizii mari. În afara puncției pentru cateter, nu rămân cicatrici, iar recuperarea este mai rapidă.
Rezultate Rapide: În situații de urgență, precum hemoptizia masivă, BAE poate opri rapid sângerarea, reducând riscul de deces.
Mai Puține Efecte Secundare: Riscurile generale asociate chirurgiei (anestezie generală, hemoragie, infecții) sunt mult mai mici în cazul BAE.
Alternativă sau Punte către Chirurgie: Unii pacienți nu pot suporta o operație pulmonară (din cauza vârstei înaintate sau a altor afecțiuni). Pentru aceștia, BAE poate fi fie soluția definitivă, fie o etapă înainte de intervenția chirurgicală propriu-zisă, pentru a stabiliza sângerarea.
Desigur, dacă boala de bază o impune, chirurgia poate rămâne indispensabilă. Dar, în multe situații, medicii preferă să intervină mai întâi prin BAE pentru a controla urgența, urmând, dacă e cazul, și alte tratamente ulterior.
Embolizarea de arteră bronșică (BAE) este o metodă eficientă și sigură pentru a opri sângerările provenite din plămâni, care pot ajunge la cote periculoase sau pot afecta semnificativ calitatea vieții. Este utilă atât în situații acute, cât și în cazuri cronice.
Când unui pacient i se recomandă această procedură, medicii specialiști vor face o evaluare detaliată. Se vor prezenta avantajele și dezavantajele, riscurile, perioada de recuperare așteptată și alte opțiuni de tratament. În acest fel, pacientul poate lua o decizie în cunoștință de cauză.
Astăzi, datorită progresului tehnologic, diversificării materialelor de embolizare și creșterii experienței medicilor, BAE a devenit mult mai sigură și mai eficientă. În special, abilitatea de a ținti doar vasul responsabil de sângerare, evitând arterele care alimentează organe vitale precum inima, creierul sau măduva spinării, crește substanțial rata de succes. Astfel, în lupta împotriva hemoragiilor pulmonare, embolizarea de arteră bronșică este considerată una dintre cele mai puternice arme ale medicinei moderne.
Întrebări Frecvente (SSS)
Procedura de Embolizare de Arteră Bronșică (BAE) este dureroasă?
De obicei, se efectuează sub anestezie locală sau sedare, așadar durerea în timpul procedurii este minimă. Unii pacienți descriu un ușor disconfort sau presiune, însă majoritatea consideră procedura tolerabilă.
Cât durează procedura BAE?
Durata variază în funcție de complexitatea vaselor. În unele cazuri poate dura doar 30 de minute, iar în altele poate ajunge la o oră. Pacientul poate fi externat în aceeași zi, după o perioadă de observație.
Care este diferența principală între BAE și intervenția chirurgicală pulmonară?
BAE nu necesită incizii mari, fiind realizată prin introducerea unui cateter în artera inghinală sau radială. Prin comparație, chirurgia este mai invazivă, implică de obicei anestezie generală, internare mai lungă și recuperare dificilă.
Cât timp trebuie să stau în spital după Embolizarea de Arteră Bronșică?
Majoritatea pacienților rămân sub observație timp de aproximativ 6 ore. Dacă nu apar complicații sau recurențe ale sângerării, este posibilă externarea în următoarea zi. În unele situații, medicul poate recomanda o monitorizare mai îndelungată.
Fumatul influențează succesul BAE?
Fumatul dăunează plămânilor și poate crește riscul de sângerare. Chiar și după BAE, renunțarea la fumat este esențială pentru a proteja sănătatea pulmonară.
Este necesară anestezia generală pentru BAE?
În majoritatea cazurilor, se utilizează anestezie locală și o ușoară sedare, astfel încât pacientul rămâne parțial conștient, dar nu resimte durere semnificativă.
Pot efectua BAE dacă am febră mare?
Febra poate indica o infecție sau o inflamație. Medicii evaluează mai întâi cauza febrei. După tratamentul sau investigațiile necesare, se decide dacă BAE poate fi efectuată în siguranță.
Cât timp trebuie să evit efortul fizic sau sportul după BAE?
Se recomandă repaus câteva zile. Ridicarea de greutăți sau exercițiile intense ar trebui evitate aproximativ 1-2 săptămâni. Durata exactă se stabilește în funcție de sfaturile medicului, specifice fiecărui pacient.
Trebuie să îmi modific dieta după BAE?
Nu există restricții alimentare stricte, însă o dietă sănătoasă și echilibrată favorizează vindecarea și îmbunătățește funcția pulmonară. De asemenea, consumul suficient de lichide și evitarea tutunului sunt recomandate.
Se poate repeta această procedură?
DA, dacă afecțiunea de bază persistă sau dacă apar noi vase anormale, BAE poate fi reluată în viitor.
Poate fi aplicată BAE și la copii?
Foarte rar, pot apărea hemoragii pulmonare severe și la copii. În astfel de cazuri, dacă este necesar și posibil, BAE poate fi o opțiune. Se evaluează starea generală și cauza hemoptiziei pentru a decide fezabilitatea procedurii.
Există riscul de dispnee după BAE?
Este posibil un disconfort respirator tranzitoriu imediat după procedură, însă, de regulă, nu apare o dispnee de lungă durată. Totul depinde de evoluția afecțiunii de bază.
Cum se stabilește costul procedurii BAE?
Prețul poate varia în funcție de infrastructura spitalului, experiența medicului, tipul de material de embolizare folosit și eventualele probleme de sănătate asociate pacientului. Informațiile exacte se obțin de la unitatea medicală și în funcție de asigurarea pacientului.
Când pot relua activitățile obișnuite după procedură?
Majoritatea pacienților revin la rutina zilnică după câteva zile de odihnă. Efortul fizic intens trebuie redus sau evitat o perioadă, pentru a asigura o vindecare optimă.
Se poate realiza BAE în timpul sarcinii?
În sarcină, orice procedură medicală necesită evaluarea beneficiilor față de riscuri. Dacă hemoptizia este severă și pune viața mamei în pericol, BAE poate fi necesară, dar decizia se ia după consultarea mai multor specialiști.
Expunerea la radiații în timpul procedurii este periculoasă?
În cadrul angiografiei se folosește o doză mică de radiații. Echipa medicală ia măsurile necesare pentru a minimaliza expunerea, astfel încât riscul este considerat foarte redus comparativ cu beneficiile tratamentului.
La ce medic trebuie să apelez pentru Embolizarea de Arteră Bronșică?
Această procedură este efectuată de medici specializați în radiologie intervențională, de obicei în colaborare cu specialiștii de pneumologie sau chirurgie toracică.
După BAE, continui tratamentul medicamentos?
Dacă boala de fond necesită antibiotic sau altă medicație, aceasta se va continua conform indicațiilor medicului. Pot fi prescrise și analgezice sau alte medicamente de susținere, în funcție de necesități.
Blocarea vasului la BAE poate afecta alte organe?
Scopul este de a bloca strict vasul care sângerează. O echipă experimentată va minimaliza riscul de a afecta vasele vecine sau alte organe, deci probabilitatea unei astfel de complicații este redusă.
Este BAE o soluție permanentă?
Pentru mulți pacienți, BAE oferă ameliorare pe termen lung sau chiar definitivă. Totuși, depinde de progresia bolii de bază. În cazul reapariției unor vase anormale sau a unor noi leziuni, ar putea fi necesară repetarea procedurii.
Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez a absolvit Facultatea de Medicină Cerrahpaşa în 1997. Și-a finalizat specializarea la Spitalul de Educație și Cercetare din Istanbul. A urmat cursuri de radiologie intervențională și oncologie la Londra. A fondat departamentul de radiologie intervențională la Spitalul Urban Istanbul Çam și Sakura și a devenit profesor în anul 2020. Deține numeroase premii și certificate internaționale, are peste 150 de publicații științifice și a fost citat de peste 1500 de ori. În prezent, activează la Spitalul Medicana Ataköy.
Vaka Örnekleri