Fracturile vertebrale (omur), în special în condiții care reduc densitatea osoasă precum osteoporoza, pot apărea chiar și în urma unor căzături sau traumatisme ușoare din viața de zi cu zi. Acest tip de fracturi poartă denumirea de „fracturi de compresie vertebrală” (vertebral kompresyon kırıkları). Atunci când integritatea coloanei vertebrale, care susține corpul uman și protejează organele interne, este compromisă, apar atât limitări ale mișcărilor, cât și durere. Cifoplastia și vertebroplastia sunt două metode minim invazive, utilizate pe scară largă astăzi, cu scopul de a trata aceste fracturi și de a restabili integritatea vertebrelor.
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Cifoplastia și Vertebroplastia – Ce Sunt Mai Exact?
Vertebroplastia:
Vertebroplastia este o metodă de tratament în care se injectează un ciment osos special (polimetilmetacrilat – PMMA) în corpul vertebrei fracturate sau prăbușite (asemănător umplerii fisurilor apărute într-o clădire). Scopul este de a fixa fractura din vertebră și de a reduce durerea pacientului. Astfel, structura coloanei vertebrale este consolidată și se previne prăbușirea suplimentară în zona fracturii.
Cifoplastia:
Cifoplastia poate fi descrisă drept „un pas înainte” față de vertebroplastie. În timpul cifoplastiei, se introduce mai întâi un balon special în vertebră și se umflă pentru a reda parțial înălțimea zonei fracturate sau prăbușite. Ulterior, balonul este retras, iar spațiul format este umplut cu ciment osos. În acest mod, atât se împiedică prăbușirea vertebrei, cât și se încearcă restabilirea parțială a înălțimii inițiale a vertebrei pentru a reduce deformările posturale precum cifoza.
Scopul comun al ambelor metode este de a elimina durerea, de a reda stabilitatea coloanei vertebrale și de a ajuta pacientul să revină mai ușor la activitățile zilnice. Prin urmare, ambele pot fi rezumate ca „tehnici minim invazive de reparare a coloanei vertebrale ce asigură o recuperare rapidă”.
În Ce Situații Sunt Preferate Aceste Metode?
Osteoporoza:
Osteoporoza este o boală care duce la scăderea densității osoase și la creșterea porozității oaselor. Odată cu înaintarea în vârstă, oasele devin mai fragile. Astfel, chiar și căzături ușoare pot cauza fracturi de compresie vertebrală. Cifoplastia și vertebroplastia sunt adesea utilizate pentru a ameliora rapid fracturile dureroase ale coloanei cauzate de osteoporoză.
Fracturi traumatice ale coloanei:
O cădere de la înălțime, un accident rutier sau alte lovituri similare pot duce la fracturi de compresie ale vertebrelor. Dacă nu există o deformare severă a structurii coloanei sau o compresiune a țesutului nervos, aceste metode minim invazive pot fi luate în considerare.
Fracturi provocate de tumori (Malignitate sau Metastaze):
În unele tipuri de cancer, tumorile se pot răspândi în coloana vertebrală și pot slăbi oasele. În acest caz, pentru a controla durerea și pentru a susține coloana, se pot utiliza aceste metode.
Hemangiom vertebral și Boala Kümmell (Osteonecroză vertebrală):
În cazul unor malformații vasculare benigne (hemangiom) sau atunci când prăbușirea vertebrei apare din cauza unei alimentări deficitare (boala Kümmell), cifoplastia sau vertebroplastia pot reprezenta o opțiune.
Principalul criteriu îl constituie durerile severe de coloană care nu pot fi ameliorate prin tratament medical (analgezice, relaxante musculare, repaus, kinetoterapie, corset etc.) și necesitatea de a stabiliza fractura.
Care Sunt Diferențele Între Cifoplastie și Vertebroplastie?
Putem compara aceste două metode cu reparațiile fisurilor și problemelor de structură la o clădire.
Vertebroplastie: se umple fisura existentă cu material de reparare pentru a consolida stâlpii clădirii. Nu se urmărește „restabilirea înălțimii sau a formei” inițiale.
Cifoplastie: în cazul acesteia, se încearcă mai întâi redresarea ușoară a prăbușirii, apoi se completează spațiul format cu material de reparare. Astfel, pe lângă consolidarea vertebrei, se încearcă și recuperarea parțială a înălțimii inițiale a acesteia.
Cifoplastia este preferată în general atunci când înălțimea vertebrei poate fi conservată sau în cazul prăbușirilor recente. Dacă partea prăbușită a vertebrei poate fi ridicată cu ajutorul balonului, curbura coloanei (cifoza) se poate corecta parțial. Cu toate acestea, corecția înălțimii nu este întotdeauna semnificativă sau permanentă, iar la unii pacienți, o parte din înălțimea redobândită se poate pierde în timp.
Vertebroplastia nu include etapa de umflare a balonului. Prin urmare, durata aplicării și etapele tehnice pot fi mai scurte. Cu toate acestea, nu urmărește să corecteze dimensiunea verticală a vertebrei; principalul scop este reducerea durerii și stabilizarea.
Care Metodă Este Mai Potrivită Pentru Fiecare Pacient?
Durata și Gradul Fracturii:
- În fracturile recente (acute sau subacute), unde osul este încă „mai receptiv la intervenție”, cifoplastia poate ajuta la redarea înălțimii prin umflarea balonului.
- În fracturile de durată mai lungă (cronice), în care osul s-a întărit și s-a stabilizat în poziția sa, poate fi mai dificil să se refacă înălțimea chiar și cu balonul. În aceste cazuri, vertebroplastia poate fi o opțiune eficientă.
Cifoza (Curbura Coloanei):
- Dacă fractura a cauzat o creștere semnificativă a cifozei (poziție aplecată în față, cocoașă pe spate) și pacientul este deranjat considerabil de această stare, se poate recomanda cifoplastia. Prin această metodă, curbura coloanei vertebrale poate fi corectată parțial.
Starea Oaselor (Nivelul de Osteoporoză):
- În caz de osteoporoză severă, umflarea balonului poate provoca fracturi suplimentare în vertebră. Cu toate acestea, riscul este minimizat prin alegerea corectă a pacientului și printr-o echipă experimentată.
Starea Generală de Sănătate:
- Este important dacă pacientul poate tolera anestezia generală sau dacă poate rămâne nemișcat în timpul procedurii.
- Ambele proceduri se efectuează, de obicei, sub sedare ușoară și anestezie locală. Totuși, dacă persoana are alte boli sau o vârstă înaintată și necesită atenție specială, planificarea va fi ajustată în consecință.
Medicul specialist va decide care metodă este mai potrivită, evaluând caracteristicile fracturii și starea generală de sănătate a pacientului. Este ideal ca atât avantajele, cât și dezavantajele ambelor proceduri să fie discutate cu pacientul, pentru a lua o decizie comună.
Cum Se Efectuează Aceste Proceduri?
Procesul de Vertebroplastie
Pregătire și Anestezie: Pacientului i se administrează, în general, o sedare ușoară (medicamente administrate intravenos pentru relaxare) și anestezie locală în zona fracturii. În timpul procedurii, pacientul nu este complet adormit, dar stă confortabil în poziție dorsală sau ventrală.
Introducerea acului: Cu ajutorul radiografiei (fluoroscopie), se introduce un ac special la nivelul vertebrei fracturate. Acest ac poate fi comparat cu un burghiu care ajunge direct la fisura din peretele unei clădiri.
Injectarea Cimentului: Polimetilmetacrilatul (PMMA), un fel de „ciment osos”, este injectat prin ac, în interiorul zonei fracturate a vertebrei, în timp ce acesta are o consistență asemănătoare pastei de dinți. Acest material se întărește rapid, susținând vertebra din interior.
Observație și Externare: După injectare, pacientul este monitorizat pentru o perioadă scurtă. Dacă nu apar complicații, de cele mai multe ori poate fi externat în aceeași zi.
Procesul de Cifoplastie
Pregătire și Anestezie: Similar vertebroplastiei, se utilizează o sedare ușoară și anestezie locală. Pacientul este de obicei așezat în poziție ventrală sau într-o poziție specială pe masă.
Aplicarea Balonului: Se introduce un balon special (balon trokar) în vertebră, sub ghidaj radiografic, până la nivelul corespunzător. Balonul este umflat ușor pentru a corecta prăbușirea corpului vertebral.
Injectarea Cimentului: După dezumflarea și îndepărtarea balonului, spațiul creat este umplut cu ciment osos. Scopul este de a readuce vertebra la înălțimea inițială și de a o fixa în acea poziție.
Observație și Externare: Durata procedurii poate crește în funcție de numărul de vertebre fracturate, dar, la fel ca în cazul vertebroplastiei, cifoplastia permite, de obicei, externarea în aceeași zi sau a doua zi.
Ambele proceduri pot dura adesea mai puțin de o oră. Durata poate varia în funcție de numărul de vertebre implicate, de starea pacientului și de tipul de anestezie ales.
Cât de Eficiente Sunt Aceste Metode în Reducerea Durerii?
Atât cifoplastia, cât și vertebroplastia sunt considerate foarte eficiente în ameliorarea durerii cauzate de fracturile de compresie vertebrală. Efectul analgezic apare de multe ori într-un timp scurt (câteva ore sau zile).
Putem privi lucrurile astfel:
Vertebroplastia: Umplerea zonei fracturate cu „ciment” consolidează stâlpii crăpați, blocând micro-mișcările ce provoacă durerea, ceea ce duce la o reducere rapidă a acesteia.
Cifoplastia: Și în acest caz are loc stabilizarea, însă înainte se încearcă și corectarea deformării coloanei (în special cifoza). Prin urmare, durerile cauzate de curbura anormală a coloanei pot fi, de asemenea, ameliorate.
Pe termen lung, efectul de reducere a durerii se menține. Totuși, dacă pacientul suferă de osteoporoză, există riscul ca alte vertebre să se fractureze în viitor. De aceea, este esențial un plan holistic ce include medicamente pentru întărirea oaselor, alimentație adecvată, exerciții și controale medicale regulate.
Cum Decurge Procesul de Vindecare?
Externarea și Primele Zile:
- Majoritatea pacienților pot merge acasă în aceeași zi după procedură.
- Durerea dispare, de obicei, rapid după procedură. Poate persista un ușor disconfort sau înțepături la locul intervenției, dar de obicei nu necesită analgezice puternice.
- În primele 24-48 de ore, se recomandă repaus la pat, însă o imobilizare totală nu este benefică. Mișcările ușoare și regulate sprijină vindecarea.
Prima Săptămână:
- În general, pacienții își pot relua treptat activitățile zilnice.
- Este recomandat să se evite purtarea de greutăți și mișcările de aplecare care solicită coloana.
- Unor pacienți, în special după cifoplastie, li se poate recomanda utilizarea unui corset ușor.
După 1 Lună:
- Dacă medicul consideră potrivit, se poate începe mersul pe jos în ritm lent sau exerciții ușoare.
- Fizioterapia poate fi utilă pentru întărirea mușchilor și pentru prevenirea fracturilor viitoare.
- La pacienții cu osteoporoză, sunt importante tratamentul medicamentos, suplimentele de calciu și vitamina D, precum și exercițiile menite să conserve densitatea osoasă.
Controale pe Termen Lung:
- Radiografiile de control sau RMN-urile efectuate la intervale regulate pot verifica starea vertebrelor în care s-a injectat ciment și sănătatea generală a coloanei.
- Dacă pacientul resimte din nou dureri severe de spate sau lombare, se va investiga dacă nu există o fractură nouă.
Care Sunt Complicațiile și Efectele Secundare Posibile?
La fel ca orice procedură medicală, și cifoplastia, și vertebroplastia implică anumite riscuri. Cu toate acestea, un personal experimentat și o selecție atentă a pacienților pot reduce semnificativ aceste riscuri.
Scurgeri de Ciment (Cement Leakage):
Cel mai frecvent discutată complicație este ieșirea cimentului osos din vertebră. Totuși, de cele mai multe ori, aceste scurgeri rămân în zona vertebrei, fără a cauza probleme majore. Rareori, dacă cimentul ajunge la o rădăcină nervoasă, în canalul medular sau în vasele de sânge, poate provoca durere, leziuni nervoase sau embolii.
Infecție:
Deși este o procedură minim invazivă, la fel ca în orice intervenție chirurgicală, riscul de infecție nu poate fi zero. Dacă apar semne de roșeață, secreție sau febră în zona inciziei după procedură, este necesară intervenția imediată.
Sângerare sau Hematom:
Regiunea coloanei vertebrale poate avea o rețea vasculară bogată. Mai ales dacă se lucrează la mai multe vertebre, la locul de inserție a acului pot apărea sângerări mici sau hematoame.
Leziuni Nervoase:
Deși riscul este minim datorită ghidării fluoroscopice, nervii din jurul coloanei pot fi afectați din cauza introducerii incorecte a acului sau a scurgerii de ciment. În practică, acest lucru este foarte rar atunci când procedura este efectuată de o echipă experimentată.
Fracturi la Vertebrele Adiacente:
Unele cercetări sugerează că întărirea vertebrei tratate poate crește riscul de fractură la vertebrele de deasupra sau dedesubt. Cu toate acestea, acest aspect nu este confirmat definitiv în literatura medicală, iar osteoporoza în sine reprezintă un factor de risc pentru noi fracturi.
Deși rata de apariție a acestor complicații este redusă, este important ca pacientul să fie informat înainte de procedură și să fie atent la eventualele simptome apărute ulterior.
Ce Avantaje Oferă Aceste Metode?
Control Rapid al Durerii:
Cel mai mare avantaj al acestor proceduri este reducerea rapidă și, de multe ori, semnificativă a durerii vertebrale. Pacienții se pot mobiliza repede și pot reveni la activitățile zilnice.
Durată Scurtă de Spitalizare:
Nu este necesară o intervenție chirurgicală majoră, fiind, de obicei, realizată sub anestezie locală și sedare. Astfel, majoritatea pacienților pot fi externați în aceeași zi.
Stabilizarea Coloanei:
În special la pacienții cu densitate osoasă scăzută, se împiedică prăbușirea suplimentară a vertebrei. În unele cazuri, prin cifoplastie, se recâștigă și o parte din înălțimea vertebrei.
Îmbunătățirea Calității Vieții:
Pacienții pot deveni mai mobili, iar necesarul de analgezice poate scădea. Acest lucru are un impact pozitiv asupra calității generale a vieții.
Potrivite Pentru Diferite Grupe de Pacienți:
Pot fi utilizate în cazul pacienților vârstnici cu osteoporoză, al celor cu fracturi cauzate de tumori și chiar și pentru unele fracturi traumatice. Totuși, fiecare pacient și fiecare fractură au particularități, astfel că evaluarea detaliată este esențială.
Cine și Unde Ar Trebui Să Realizeze Aceste Proceduri?
Cifoplastia și vertebroplastia sunt efectuate de specialiști în chirurgie spinală și radiologie intervențională, care au pregătire specială în acest domeniu. Ideal ar fi să se realizeze în spitale complet echipate sau în centre specializate care dispun de fluoroscopie (imagistică radiografică în timp real). De asemenea, sunt necesare condiții adecvate de anestezie și posibilitatea de a interveni de urgență în caz de complicații.
La Ce Trebuie Să Fim Atenți Înainte și După Procedură?
Înainte de Procedură:
- Medicamentele anticoagulante, diabetul, bolile cardiace și alte afecțiuni trebuie comunicate medicului.
- Dacă este necesar, tratamentul cu anticoagulante se poate întrerupe sau doza poate fi ajustată.
- Perioada de repaus alimentar înainte de procedură este stabilită de medic sau de specialistul anestezist.
După Procedură:
- În primele zile, trebuie evitate activitățile fizice intense, însă nici repausul total nu este recomandat.
- Controlul greutății și o alimentație adecvată sunt importante pentru a preveni agravarea osteoporozei.
- Programul de exerciții fizice, fizioterapia și controalele medicale periodice indicate de medic nu trebuie neglijate.
Îngrijirea Sănătății Oaselor:
- Pentru tratarea sau prevenirea osteoporozei, este esențial să se asigure un aport suficient de calciu și vitamina D, printr-o alimentație corespunzătoare și suplimente.
- Expunerea regulată la soare ajută la sinteza vitaminei D în organism.
- Fumatul și consumul excesiv de alcool afectează negativ sănătatea oaselor și ar trebui reduse.
Cum Pot Să Îmi Protejez Coloana Pe Termen Lung?
Iată câteva aspecte importante pentru protejarea coloanei după procedură:
Exerciții și Fizioterapie:
Mersul pe jos în ritm moderat, înotul, pilates sau yoga, exercițiile cu impact redus pot întări mușchii spatelui și ai zonei lombare, susținând coloana și reducând riscul unor fracturi noi.
Alimentație Echilibrată:
Consumul de legume, fructe, surse de proteine și produse lactate pentru a asigura un aport suficient de calciu; de asemenea, menținerea unui nivel adecvat de vitamina D este esențială pentru integritatea osoasă.
Educație Posturală:
Menținerea continuă a unei poziții cocoșate crește presiunea asupra coloanei. Adoptarea obiceiurilor corecte de a sta în picioare, de a sta pe scaun și de a vă apleca poate preveni agravarea cifozei.
Controlul Greutății:
Excesul de greutate crește presiunea asupra coloanei, sporind riscul de noi fracturi. Prin urmare, menținerea unei greutăți corporale cât mai apropiate de cea ideală este benefică pentru sănătatea coloanei.
Controale Medicale Periodice:
Dacă este necesar, se recomandă măsurarea densității osoase, radiografii sau RMN pentru a monitoriza starea coloanei. Dacă apar fracturi noi, diagnosticul precoce facilitează tratamentul.
SSS
Cât durează procedura și este dureroasă?
De obicei, procedura durează între 30 de minute și o oră. Se efectuează sub anestezie locală și sedare ușoară, astfel încât pacientul nu simte o durere semnificativă sau disconfort major. Poate apărea o ușoară senzație de presiune, însă în general este suportabilă.
Cât timp durează recuperarea completă?
Majoritatea pacienților resimt o ameliorare imediată a durerii. Timpul pentru revenirea la nivelul de activitate anterior depinde de starea generală de sănătate a pacientului și de gravitatea fracturii. În general, pacienții revin la activitățile obișnuite în 1-2 săptămâni.
În cazul unei fracturi la o altă vertebră, poate fi aplicată din nou aceeași metodă?
Da. Dacă apare o fractură similară la o altă vertebră și aceasta provoacă durere, se poate lua în considerare din nou cifoplastia sau vertebroplastia, după evaluările necesare.
Se pot aplica aceste proceduri pentru toate tipurile de fracturi?
Nu toate fracturile coloanei sunt potrivite pentru aceste metode. În situații cu compresie medulară, leziuni nervoase severe sau fracturi complexe, pot fi necesare alte intervenții chirurgicale. Evaluarea de către un specialist este obligatorie.
Îmi pot relua stilul de viață de dinainte după procedură?
În general, da. Totuși, pacienții cu osteoporoză nu ar trebui să neglijeze măsurile de întreținere a densității osoase și să evite activitățile excesiv de solicitante. Un stil de viață conștient, cu atenție la mișcare și nutriție, ajută la menținerea unei coloane sănătoase pe termen lung.
Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez a absolvit Facultatea de Medicină Cerrahpaşa în 1997. Și-a finalizat specializarea la Spitalul de Educație și Cercetare din Istanbul. A urmat cursuri de radiologie intervențională și oncologie la Londra. A fondat departamentul de radiologie intervențională la Spitalul Urban Istanbul Çam și Sakura și a devenit profesor în anul 2020. Deține numeroase premii și certificate internaționale, are peste 150 de publicații științifice și a fost citat de peste 1500 de ori. În prezent, activează la Spitalul Medicana Ataköy.
Vaka Örnekleri