Tratament de drenaj

Tratamentul de drenaj este utilizat pentru evacuarea colecțiilor lichidiene sau purulente din organism, prevenind infecțiile și complicațiile. Procedura presupune inserarea unui cateter sub ghidaj imagistic pentru a asigura drenajul controlat.

Drenajul percutanat pentru abcese abdominale este o metodă minim invazivă care evită intervenția chirurgicală clasică. Sub ghidaj ecografic sau CT, se obține o evacuare eficientă, cu recuperare rapidă și risc scăzut de recidivă.

Drenajul pleural și pericardic reprezintă proceduri salvatoare pentru acumulările lichidiene patologice. Prin evacuarea fluidului, se ameliorează funcția respiratorie și circulatorie, îmbunătățind starea generală a pacientului.

Indicațiile tratamentului prin drenaj includ infecții severe, colecții postoperatorii și complicații inflamatorii. Metoda este sigură, repetabilă și personalizată în funcție de localizarea și natura lichidului acumulat.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

CV Articole

Premii Recenzii

Cadrul tratamentului de drenaj

Tratamentul prin drenaj este una dintre metodele frecvent utilizate în medicină. Această procedură este, în special, o tehnică importantă aplicată în domeniul radiologiei intervenționale. Drenajul percutanat se realizează sub ghidajul tehnologiilor imagistice, oferind astfel un tratament mai puțin invaziv. Succesul tratamentului depinde în mare măsură de zona în care se aplică drenajul și de natura infecției. Prin urmare, modul de aplicare a procedurii este adaptat la starea pacientului.

• Specialiștii în radiologie intervențională preferă această metodă, care este atât sigură, cât și eficientă.
• Cateterul sau drenul plasat permite evacuarea acumulărilor de lichid, cum ar fi abcesul, contribuind astfel la controlul infecției.

Metodele imagistice utilizate în timpul procedurii cresc acuratețea și siguranța tratamentului. Ecografia și tomografia computerizată sunt cele mai frecvent folosite tehnici imagistice în acest proces. Ambele tehnici permit medicului să plaseze corect drenul. Datorită acestor tehnici, doza de intervenție asupra pacientului este redusă în timpul tratamentului.

Din punct de vedere al anatomiei și fiziologiei, drenajul

Formarea abceselor în organism reprezintă un răspuns direct la activitatea microorganismelor infecțioase. În zona infecțioasă se acumulează puroi, ceea ce duce la formarea unui perete în jurul țesuturilor infectate. În puroi se adună celule moarte și bacterii. Abcesele pot apărea în aproape orice parte a corpului. În special, următoarele zone sunt mai predispuse la formarea abceselor:

• Piele și țesuturi moi
• Colonul sigmoid, în cazurile de abces diverticular
• Ca urmare a apendicitei, în cadranul inferior drept

Fiecare zonă prezintă caracteristici diferite ale abcesului și necesită metode de tratament adaptate. Abcesele subcutanate sunt, de obicei, mai superficiale și mai accesibile pentru tratament. Abcesele din organele interne, însă, necesită metode de tratament mai profunde.

Momentul aplicării tratamentului de drenaj

Utilizarea cateterului percutanat este o metodă preferată în anumite situații speciale. Această tehnică este deosebit de eficientă în tratamentul anumitor tipuri de abcese. Aceste cazuri includ abcese cu caracteristici variate. De asemenea, situațiile cu diagnostic clinic incert și cele rezistente la tratamentele medicale standard necesită aplicarea acestei metode.

• Abcesele multiple și/sau cu compartimente multiple: Astfel de structuri pot fi dificil de tratat cu metode simple.
• Abcesele cu posibilă comunicare enterică: Această situație indică faptul că infecția poate fi legată de sistemul gastrointestinal.
• Abcesele mai mari de 3 cm: Datorită dimensiunii, cazurile necesită o gestionare mai atentă.
• Cazurile cu diagnostic clinic incert: Tehnicile imagistice pot ajuta la stabilirea diagnosticului.
• Cazurile în care tratamentul medicamentos a eșuat: Atunci când terapiile tradiționale nu sunt suficiente.
• Intoleranța la tratamentul medicamentos: Atunci când pacientul nu tolerează tratamentul sau apar efecte secundare.

Cazuri în care drenajul nu se aplică

Procedura de plasare percutanată a cateterului poate să nu fie adecvată în anumite situații. Contraindicațiile acestei proceduri includ factori care afectează direct siguranța și eficacitatea tratamentului, crescând riscurile în timpul și după procedură. Următoarele situații reprezintă contraindicațiile în care drenajul percutanat nu trebuie efectuat:

• Coagulopatia nerezolvată. Aceasta crește semnificativ riscul de sângerare și poate duce la complicații în timpul procedurii.
• Lipsa accesului percutanat sigur. Aceasta înseamnă că nu există puncte de acces necesare pentru a efectua procedura în siguranță.
• Incapacitatea pacientului de a se conforma procedurii. Dacă pacientul nu poate coopera din motive psihologice sau fizice, acest lucru poate afecta negativ succesul procedurii.
• Lipsa unei înțelegeri adecvate de către pacient și imposibilitatea de a obține consimțământul corect. Pacientul trebuie să înțeleagă procedura și rezultatele acesteia și să își dea acordul.
• Leziunile mai mici de 3 cm, în mod tipic, deoarece aceste dimensiuni nu oferă suficient spațiu pentru plasarea adecvată a instrumentelor necesare.

Echipamente necesare în tratamentul prin drenaj

Succesul tratamentului prin drenaj este strâns legat de utilizarea corectă a echipamentelor. Alegerea cateterului este critică pentru un drenaj eficient. Această alegere variază în funcție de natura lichidului ce urmează a fi drenat:

• Pentru lichide seroase, cateterele de 8 până la 10 F sunt adecvate.
• Pentru situațiile care conțin sânge sau lichide dense, se preferă catetere de 12 F sau mai mari.

Procedura de drenaj trebuie efectuată în condiții aseptice. Prin urmare, trebuie pregătit un mediu steril. Materialele necesare sunt următoarele:

• Un sac de drenaj steril
• Soluție Betadine
• Pansament cu fereastră

De asemenea, un bisturiu (neşter) este utilizat pentru a deschide zona ce urmează a fi drenată. În timpul procedurii, semnele vitale ale pacientului trebuie monitorizate constant printr-un monitor cardiac. Această monitorizare include tensiunea arterială, pulsul și saturația de oxigen. Fiecare echipament este ales în funcție de natura procedurii și preferințele medicului, iar tehnici imagistice, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizată, pot fi de asemenea folosite în timpul procedurii.

Drenajul: Pașii necesari înainte de operație

Succesul tratamentului prin drenaj percutanat depinde de pregătirile riguroase efectuate înainte de procedură. În acest proces, radiologii evaluează detaliat starea de sănătate a pacienților. Ca prim pas, se obține consimțământul pacientului sau al reprezentantului legal pentru procedură. Ulterior, se efectuează diverse teste și analize care reflectă starea generală de sănătate a pacientului. Aceste pregătiri sunt esențiale pentru siguranța pacientului și pentru prevenirea posibilelor complicații.

• Obținerea consimțământului pacientului sau al reprezentantului său.
• Efectuarea unui hemogram complet și a testelor de laborator esențiale, cum ar fi PT/INR.
• Numărul de trombocite trebuie să fie cel puțin 50.000/µL.
• Rata internațional normalizată (INR) trebuie să fie sub 1,5.
• Este important ca nivelul hemoglobinei serice al pacientului să fie peste 9,0 g/dL.
• Pentru cazurile cu risc crescut, se poate administra antibiotic cu spectru larg înainte de procedură.

Opțiuni tehnice și procese de aplicare

Procedurile de drenaj percutanat utilizează două metode diferite pentru tratamentul abceselor: tehnica Seldinger și tehnica trokar. Alegerea tehnicii adecvate se face în funcție de localizarea și dimensiunea abcesului ce urmează a fi tratat.
Tehnica Seldinger:

• Este ideală pentru abcese mici și profunde.
• Este preferată în zone greu accesibile și cu risc ridicat.
• Se realizează accesul inițial cu un ac subțire, care este ulterior schimbat cu un fir mai gros.

Tehnica trokar:

• Este potrivită pentru abcese mari și superficiale.
• Conținutul abcesului este aspirat cu un ac de aspirație.
• Se asigură accesul direct la colecție folosind un cateter coaxial.

Ambele tehnici se aplică în condiții sterile și sub anestezie locală. Pacientul este monitorizat pe parcursul procedurii și, dacă este necesar, se poate aplica sedare. Materialele folosite și etapele de aplicare sunt alese cu grijă, în funcție de caracteristicile abcesului și de sensibilitatea zonei ce urmează a fi tratată.
Kateterul plasat este apoi conectat la un sac de drenaj pentru evacuarea lichidului infectat. Sistemele de colectare cu presiune negativă utilizate în acest proces ajută la golirea eficientă a lichidului. Cateterul rămâne în poziție până când abcesul este complet evacuat. Finalizarea procedurii de drenaj poate dura câteva zile, iar ulterior cateterul poate fi îndepărtat în siguranță.

Complicații posibile asociate tratamentului prin drenaj

Complicațiile care pot apărea în timpul procedurii de drenaj variază în funcție de starea pacientului și de zona tratată. Cele mai frecvente probleme includ durerea, infecția și sângerarea. O pregătire atentă poate preveni astfel de complicații și poate spori siguranța pacientului după procedură. Planificarea preoperatorie minimizează problemele, cum ar fi plasarea incorectă a cateterului, iar utilizarea corectă a cateterului este esențială.

• Sepsis
• Drenaj inadecvat
• Plasarea incorectă a cateterului
• Leziuni intestinale
• Sângerare
• Pneumotorax
• Hemotorax
• Arest cardiopulmonar
• Peritonită

Fiecare dintre aceste probleme necesită o atenție specială în timpul și după procedură. În special, bacteremia și reacțiile septic pot duce la probleme grave de sănătate. Pentru astfel de situații este necesară o intervenție rapidă și eficientă. Pacienții care prezintă simptome marcate după procedură trebuie tratați imediat și, dacă este necesar, transferați în unitatea de terapie intensivă. Rehidratarea agresivă și tratamentul cu antibiotice sunt cheia gestionării acestor complicații.

Rolul critic al tratamentului

Drenajul percutanat joacă un rol critic în tratamentul abceselor. Această tehnică minim invazivă permite evacuarea eficientă a abceselor profunde, accelerând semnificativ procesul de recuperare al pacientului. Pacienții evită necesitatea anesteziei generale, ceea ce reduce atât durata spitalizării, cât și costurile de îngrijire. În plus, beneficiile drenajului percutanat includ:

• Durerea resimțită de pacienți se reduce.
• Procesul de recuperare se accelerează.
• Riscul de infecție scade.

Utilizarea antibioticelor poate fi, de asemenea, crescută în timpul tratamentului. În majoritatea cazurilor, incizia și drenajul sunt suficiente, însă în unele cazuri critice, tratamentul cu antibiotice poate fi necesar. Antibioticele sunt esențiale, în special, pentru pacienții care prezintă simptome sistemice. Alegerea adecvată a antibioticelor se face ținând cont de istoricul pacientului și de factorii de risc:

• Diabet
• Istoric de MRSA
• Utilizarea medicamentelor intravenoase

Optimizarea rezultatelor tratamentului prin colaborarea echipei medicale

Coordinarea îngrijirii pacientului în timpul tratamentului abceselor este de importanță critică. Pacienții apelează, de obicei, mai întâi la furnizorii de servicii medicale de primă linie. După evaluarea efectuată, în funcție de dimensiunea și localizarea abcesului, pacienții sunt trimiși către specialiști pentru tratament specific. Transferul detaliat de informații despre starea de sănătate a pacientului este esențial. Această transmitere de informații trebuie să includă următoarele aspecte:

• Starea actuală de sănătate și istoricul pacientului
• Rezultatele testelor de laborator și alte date obiective
• O sinteză detaliată a simptomelor și plângerilor pacientului

Comunicarea eficientă asigură intervenții adecvate și la timp în fiecare etapă a tratamentului. Aceasta nu numai că accelerează procesul de tratament, dar contribuie și la prevenirea complicațiilor posibile. De asemenea, este esențial ca pacienții să primească toate informațiile necesare pentru a beneficia de serviciile medicale la domiciliu. Comunicarea solidă la fiecare pas susține îngrijirea centrată pe pacient și sporește succesul tratamentului.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ

Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez este unul dintre cei mai importanți specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie din Turcia, concentrându-se pe tratamente minim invazive endovasculare. Principalele sale domenii de expertiză includ tratamentul anevrismelor și al accidentului vascular cerebral, proceduri de embolizare, tratamentul nechirurgical al bolilor tiroidiene și paratiroidiene, oncologie intervențională și intervenții vasculare periferice. În prezent este Șeful Departamentului de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie al Spitalului Memorial Göztepe Istanbul.
Absolvent al Facultății de Medicină Cerrahpașa a Universității din Istanbul în 1997, Prof. Dr. Kılıçkesmez a urmat formare avansată în radiologie intervențională și oncologie ca „Clinical Fellow” la London Guy’s & St Thomas’ și King’s College Hospital în perioada 2012–2013. În 2020 a obținut titlul de profesor, iar în același an a devenit Medic Fondator al Departamentului de Radiologie Intervențională al Spitalului SBÜ Çam și Sakura. Deține și certificarea EBIR (European Board of Interventional Radiology).
Prof. Dr. Kılıçkesmez are 94 de articole internaționale, 40 naționale și peste 2500 de citări. Este evaluator pentru reviste prestigioase precum American Journal of Roentgenology (AJR) și Diagnostic & Interventional Radiology. Cu experiența sa clinică și academică, este considerat o autoritate recunoscută la nivel național și internațional în tratamentul AVC-ului, anevrismelor cerebrale, embolizării, ablației tumorale și tratamentele minim invazive ale bolilor tiroidiene și paratiroidiene.