Embolizarea prostatei

Embolizarea prostatică (PAE) este o procedură minim invazivă în care un radiolog intervențional introduce un cateter în arterele prostatei și injectează particule microscopice care blochează fluxul sanguin, ducând astfel la micșorarea prostatei și la ameliorarea simptomelor.

Ce este embolizarea prostatică?

Embolizarea prostatică este o metodă de tratament destinată hiperplaziei benigne de prostată, frecvent întâlnită la bărbați. Această procedură minim invazivă este aplicată de către specialiști în radiologie intervențională. În timpul procedurii, medicul plasează micro particule în arterele care transportă sângele către prostată. Aceste particule restricționează fluxul sanguin, contribuind astfel la micșorarea prostatei.

Cum se efectuează embolizarea prostatică?

Înainte de începerea procedurii, se realizează o hartă detaliată a arterelor prostatei. În acest proces se utilizează, de obicei, RMN sau angiografia CT. Această etapă este de importanță critică pentru a spori succesul procedurii.

În etapa de anestezie, se administrează de obicei anestezie locală pentru a asigura confortul pacientului. Aceasta este o metodă aplicată în zona inghinală, unde se accesează artera femurală. Este posibil și accesul prin artera radială.

În timpul plasării cateterului, se introduce un microcateter prin artera femurală și se avansează spre arterele prostatei. Această procedură este efectuată cu atenție sub ghidaj fluoroscopic.

Prin angiografia realizată pentru cartografierea arterelor, se determină pozițiile exacte ale arterelor care transportă sânge către prostată.

În procesul de embolizare, se injectează de obicei polivinil alcool sau micro‑sfere în arterele prostatei. Aceste particule blochează arterele, oprind fluxul sanguin către prostată și determinând micșorarea țesutului.

În cadrul îngrijirii post-procedurale, starea pacientului este monitorizată pentru o scurtă perioadă. De obicei, pacientul este externat în aceeași zi. Vizitele de urmărire urmăresc modificările în dimensiunea prostatei și ameliorarea simptomelor.

Cui se aplică embolizarea prostatică?

Embolizarea arterială prostatică este o metodă de tratament adecvată bărbaților cu anumite caracteristici. Această metodă este recomandată în special pentru cei care prezintă simptome de mărire benignă a prostatei și care nu au beneficiat suficient de tratamentele medicamentoase standard. Candidații pentru tratament prezintă, de obicei, simptome urinare inferioare severe, care includ urinări frecvente, senzație bruscă de nevoie de urinare și un flux urinar slab.

• Simptome urinare inferioare severe (LUTS): Persoane care suferă de simptome urinare semnificative, care nu răspund la medicamente.
• Prostat mărit: Pacienți cu volum de prostată de 50 mL sau mai mare.
• Eșecul tratamentului medical: Persoane care nu au prezentat îmbunătățiri în urma tratamentelor medicale standard (alfa-blocante și inhibitori ai 5-alfa reductazei).
• Contraindicații chirurgicale: Pacienți cu risc chirurgical ridicat sau cu comorbidități semnificative.
• Preferința pacientului: Pacienți care optează pentru o procedură minim invazivă datorită riscului redus de complicații și a perioadei scurte de recuperare.
• Evitarea anesteziei generale: Pacienți pentru care procedurile care necesită anestezie generală nu sunt potrivite.

Ce trebuie luat în considerare înainte de embolizarea prostatică?

Aspectele ce trebuie luate în considerare înainte de embolizarea prostatică sunt critice pentru succesul procedurii. Evaluarea pacientului începe cu o analiză atentă a istoricului medical și a medicamentelor curente. Această analiză include, în special, medicamentele care pot afecta coagularea sângelui și sănătatea cardiovasculară. Simptomele pacientului sunt evaluate utilizând Scorul Internațional al Simptomelor Prostatice, care determină severitatea simptomelor și răspunsul la tratamentul medical.

Investigațiile imagistice și testele de diagnostic includ:

• RMN: dacă există suspiciunea de cancer de prostată
• Angiografia CT: dacă se suspectează blocaj în vasele pelviene

Testul de antigen specific prostatic este efectuat pentru a exclude maligna activă care ar contraindica PAE. Ca medicamente pre-procedurale, se administrează antibiotice profilactice pentru a reduce riscul de infecții, iar antiinflamatoarele nesteroidiene sunt folosite pentru a gestiona durerea și inflamația post-procedură.

Procesul de consimțământ informat informează pacienții despre posibilele complicații. Așteptările privind recuperarea post-procedură sunt explicate, iar pacienții sunt informați că ameliorarea simptomelor poate dura timp.

Screening-ul pentru contraindicații include:

• Funcția renală este importantă pentru utilizarea agenților de contrast.
• Se efectuează un test de alergie pentru agenții de contrast ce vor fi utilizați.

Care sunt diferențele dintre embolizarea prostatică și operația chirurgicală de prostată?

Embolizarea arterială prostatică este o procedură minim invazivă aplicată în domeniul radiologiei intervenționale. În această metodă, se injectează particule microscopice în arterele care alimentează prostată, reducând astfel fluxul sanguin și determinând micșorarea prostatei. Pacienții, de obicei, se pot întoarce acasă în aceeași zi și își reiau activitățile normale în câteva zile.

• Invazivitate și tipul procedurii:
  • PAE este minim invaziv; nu sunt necesare incizii chirurgicale.
  • TURP este o procedură chirurgicală mai invazivă realizată prin uretră.
• Recuperare și spitalizare:
  • PAE se efectuează, de obicei, ambulator, fără spitalizare.
  • După TURP este necesară spitalizarea timp de una până la trei zile.
• Eficacitate:
  • PAE oferă ameliorare a simptomelor, dar nu este la fel de eficient ca TURP.
  • TURP asigură o îmbunătățire mai mare a fluxului urinar și a dimensiunii prostatei.
• Complicații și efecte secundare:
  • PAE prezintă un risc mai redus de complicații și, de obicei, nu provoacă sângerări sau infecții.
  • TURP poate duce la complicații grave, în special cu un risc crescut de sângerare și infecții.
• Eligibilitate și selecția pacienților:
  • PAE este potrivit pentru pacienții cu risc chirurgical ridicat.
  • TURP este recomandat pacienților cu simptome mai severe.

Care sunt efectele secundare ale embolizării prostatice?

Efectele secundare și complicațiile potențiale ale embolizării arteriale prostatice sunt importante pentru pacienți. Unele dintre problemele frecvent întâlnite după procedură sunt următoarele:

Sindromul post-embolizare:

• Durere pelvină și febră ușoară
• Greață și vărsături
• O senzație generală de oboseală

Aceste simptome se ameliorează, de obicei, în câteva zile până la o săptămână. Pacienții ar trebui să acorde o atenție specială odihnei în această perioadă.

Probleme legate de urinare:

• Creșterea frecvenței urinării
• Senzație bruscă și dureroasă de a urina
• Imposibilitatea de a urina

Aceste probleme urinare sunt tranzitorii și se pot normaliza în timp.

Reacții inflamatorii:

• Inflamație la nivelul prostatei și al țesuturilor adiacente
• Dezvoltarea prostatitei și uretritei

Aceste inflamații sunt, de obicei, tratate cu antiinflamatoare și antibiotice.

Riscul de embolizare neintenționată:

• Ischemie rectală, a vezicii urinare sau peniană
• Durere rectală, prezența sângelui în urină
• Durere sau modificări de culoare la nivelul penisului

Aceste complicații apar din cauza afectării neintenționate a țesuturilor din afara zonei țintă în timpul embolizării.

Disfuncții sexuale:

• Probleme de erecție
• Scăderea volumului ejacular

Aceste probleme sunt, de obicei, tranzitorii, deși în unele cazuri pot deveni permanente.

Sângerare și formarea de hematom:

• Sângerare la locul puncției
• Dezvoltarea unui hematom

Aceste probleme sunt rare, dar, atunci când apar, sunt gestionate prin îngrijire post-procedurală adecvată.

Complicații ischemice:

• Deteriorare ischemică a țesutului prostatic
• Riscul de necroză și formarea unui abces

Cum sunt afectate funcțiile sexuale după embolizarea prostatică?

După embolizarea arterială prostatică, efectele asupra funcțiilor sexuale sunt variate. În special, s-au observat rezultate notabile asupra funcției erectile și a ejaculării.

Funcția erectilă:

• Diferite studii au examinat efectul embolizării arteriale prostatice asupra funcției erectile; rezultatele sunt, în general, mixte.
• La unii pacienți, funcția erectilă rămâne stabilă sau se îmbunătățește. Procesul de recuperare este gradual, iar scorurile evaluate prin Indexul Internațional al Funcției Erectile tind să rămână stabile sau să se îmbunătățească ușor în primul an post-tratament.
• Unele rapoarte indică faptul că embolizarea prostatică nu afectează negativ funcția erectilă, însă rezultatele pot varia în funcție de vârsta și starea de sănătate a pacientului.

Funcția ejaculară:

• Efectele asupra funcției ejaculare sunt mai pronunțate și, de obicei, negative.
• Scăderea ejaculării este observată la aproximativ 40% din pacienți.
• Anabsența ejaculară: Aproximativ 16% dintre pacienți își pierd complet ejacularea.
• Aceste disfuncții apar ca urmare a fibrozării și necrozei structurilor care controlează ejacularea, cauzate de particulele injectate în timpul embolizării.

Comparativ cu alte tratamente, cum ar fi rezecția transuretrală a prostatei, embolizarea prostatică este mai puțin dăunătoare în ceea ce privește conservarea funcției ejaculare. Totuși, disfuncțiile ejaculare rămân printre cele mai importante efecte secundare negative ale tratamentului.

Se manifestă durere și disconfort după embolizarea prostatică?

Durerea și disconfortul post-embolizare a arterei prostatice sunt frecvent întâlnite după procedură. Cunoscut sub numele de sindrom post-embolizare, acest fenomen se manifestă prin diverse simptome. Pacienții experimentează, de obicei, următoarele simptome:

• Febră ușoară
• Senzație de oboseală
• Greață
• Durere locală
• Senzație de arsură la urinare

Aceste simptome apar ca urmare a particulelor microscopice injectate în țesutul prostatic, care determină blocaje în vasele de sânge. Durerea este adesea asociată cu activarea receptorilor viscerali de durere și este percepută ca o senzație de arsură dificil de descris. Aceste disconforturi sunt deosebit de notabile în primele zile post-procedură, iar aproximativ 25,5% dintre pacienți experimentează astfel de simptome. Pentru gestionarea durerii și a altor efecte secundare, se prescriu, de obicei, următoarele medicamente:

• AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
• Steroizi, dacă este necesar

Care este rata de succes a embolizării prostatice?

https://www.youtube.com/watch?v=fecfWc539sk

Embolizarea arterială prostatică se remarcă prin rate de succes care se modifică în timp. În stadiile incipiente, succesul acestui tratament este foarte ridicat. În primul an, ratele de succes se situează, în general, în jurul valorii de 88%. Aceste rate variază între 77,6% și 92,4%.

La rezultatele pe termen mediu, între 2 și 5 ani, rata de succes scade ușor, dar rămâne la un nivel promițător, cu o medie de aproximativ 85,1%, variind între 71,3% și 93,1%.

Pe termen lung, între 6 și 10 ani, rata de succes scade la o medie de 76,8%, cu valori între 69,1% și 84,6%.

Cum este procesul de recuperare după embolizarea prostatică?

Procesul de recuperare după embolizarea prostatică implică mai multe etape și, în general, este bine tolerat de pacienți. După finalizarea procedurii, pacienții pot reveni imediat acasă, deoarece aceasta este de obicei o procedură ambulatorie. În primele zile post-procedură, pacienții trebuie să evite ridicarea de greutăți sau activitățile fizice intense, deoarece acestea pot provoca traume în zona tratată.

În prima săptămână, pacienții pot experimenta febră ușoară și crampe pelvine, simptome care se ameliorează, de obicei, în decurs de o săptămână. Un control este programat în prima săptămână post-procedură pentru a monitoriza recuperarea.

În perioada de recuperare pe termen mediu, din cauza remodelării prostatei, poate dura între trei și șase luni până la o ameliorare completă a simptomelor. În această perioadă, unii pacienți pot experimenta complicații tranzitorii, cum ar fi retenția urinară și infecțiile tractului urinar, care sunt gestionate prin tratament adecvat.

În perioada de urmărire pe termen lung, starea de recuperare a pacienților este evaluată la intervale regulate, folosind Scorul Internațional al Simptomelor Prostatice și, dacă este necesar, alte teste. Această fază este susținută de vizite programate la 1, 3, 6 și 12 luni.

Cât durează revenirea la viața de zi cu zi după embolizarea prostatică?

Procesul de recuperare post-embolizare prostatică permite pacienților să revină rapid la activitățile zilnice. După procedură, majoritatea pacienților revin la activitățile normale în decurs de una până la două zile, datorită faptului că procedura este efectuată ambulator și nu necesită anestezie generală.

Majoritatea pacienților se pot întoarce acasă în aceeași zi, iar în primele câteva zile se recomandă evitarea activităților solicitante.

Pe parcursul perioadei de recuperare, pot apărea efecte secundare ușoare:

• Greață
• Urinări frecvente sau dureroase
• Febră ușoară
• Durere în zona pelvină

Aceste efecte secundare se ameliorează de obicei în câteva zile. Este importantă vindecarea zonei de puncție, de aceea se acordă o atenție specială acestei zone.

Se îmbunătățește problema urinară după embolizarea prostatică?

Îmbunătățirile post-embolizare în ceea ce privește simptomele urinare au fost documentate în diverse studii. Pacienții au experimentat o scădere semnificativă a simptomelor urinare, măsurată prin scăderea scorului IPSS. Îmbunătățirile încep la scurt timp după procedură și continuă pe termen lung.

Îmbunătățirea simptomelor:

• Scorurile medii IPSS au scăzut de la valori ridicate la valori reduse.
• Scăderea simptomelor a rămas stabilă pe o perioadă de peste șase ani.

Calitatea vieții:

• S-au raportat îmbunătățiri semnificative ale calității vieții.
• La un an după procedură, majoritatea pacienților au fost mulțumiți de starea lor urinară.

Eficacitate pe termen lung:

• Pe o perioadă de zece ani, s-a observat o reducere continuă a simptomelor și o funcție urinară îmbunătățită.
• Volumul prostatei și presiunea asupra uretrei au scăzut.

Profil de siguranță:

• Profilul de siguranță al PAE este considerat superior față de intervențiile chirurgicale.
• Complicațiile sunt, de obicei, ușoare și se rezolvă de la sine.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ

Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez a absolvit Facultatea de Medicină Cerrahpaşa în 1997. Și-a finalizat specializarea la Spitalul de Educație și Cercetare din Istanbul. A urmat cursuri de radiologie intervențională și oncologie la Londra. A fondat departamentul de radiologie intervențională la Spitalul Urban Istanbul Çam și Sakura și a devenit profesor în anul 2020. Deține numeroase premii și certificate internaționale, are peste 150 de publicații științifice și a fost citat de peste 1500 de ori. În prezent, activează la Spitalul Medicana Ataköy.