Tratamentul stenozei carotide cu stenturi constă în dilatarea arterei îngustate și plasarea unui stent pentru a restabili fluxul sangvin cerebral. Această metodă previne accidentele vasculare ischemice.
Procedura se efectuează endovascular, sub ghidaj radiologic, și este o alternativă sigură la endarterectomia chirurgicală. Recuperarea este rapidă, cu spitalizare redusă.
Pacienții cu stenoză carotidiană beneficiază de reducerea riscului de AVC, ameliorarea fluxului cerebral și protecția pe termen lung. Intervenția este minim invazivă și bine tolerată.
Indicațiile includ îngustările semnificative ale arterei carotide, confirmate imagistic. Alegerea tratamentului cu stenturi se face individualizat, în funcție de profilul pacientului și riscurile asociate.
| Ce trebuie să știi despre tratamentul stenozelor carotidiene cu stent | |
| Definiție |
Procedura de inserție a stentului pentru dilatarea stenozelor arteriale carotidiene și îmbunătățirea fluxului sanguin.
|
| Indicații |
Stenoză carotidiană simptomatică, stenoză carotidiană asimptomatică severă (70-99%), pacienți cu risc chirurgical ridicat.
|
| Contraindicații |
Ocluzie arterială completă, tulburări severe de coagulare, risc de reacție alergică la agentul de contrast, infecție activă.
|
| Pregătiri înainte de procedură |
Teste de sânge, studii imagistice (Doppler, RMN, CT angiografie), inițierea tratamentului cu aspirină sau anticoagulante, necesitatea postului preprocedural.
|
| Durata procedurii | De obicei, 30 de minute. |
| Tipul de anestezie | Anestezie locală și sedare. |
| Pașii procedurii | 1. Introducerea cateterului în artera carotidiană prin acces femural sau brahial 2. Dilatarea stenozării cu balon (angioplastie cu balon) 3. Inserția și expansiunea stentului 4. Controlul fluxului sanguin și retragerea cateterului |
| Complicații |
Accident vascular cerebral, sângerare, deplasarea stentului, leziuni vasculare, infecție, reacție alergică la agentul de contrast.
|
| Timpul de recuperare | De obicei, o zi; spitalizarea poate dura 1 zi. |
| Rata de succes |
Ridicată; ameliorarea simptomelor la pacienții simptomatici și reducerea riscului de accident vascular cerebral.
|
| Tratament alternativ |
Endarterectomia carotidiană, tratament medicamentos (statine, anticoagulante), modificări ale stilului de viață.
|
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Ce este endarterectomia carotidiană?
Endarterectomia carotidiană este o procedură chirurgicală prin care plăcile din arterele carotidiene sunt îndepărtate. Această intervenție se efectuează în special în zona cunoscută ca “artera principală”. Printr-o incizie la nivelul gâtului se ajunge la arteră. Endarterectomia carotidiană este esențială pentru pacienții cu stenoză severă. Procedura se realizează de obicei sub anestezie locală. Avantajele acestei metode includ:
- Îndepărtarea eficientă a plăcilor cu risc,
- Reducerea riscului de accident vascular cerebral,
- Menținerea sănătății vasculare pe termen lung.
Deși progresul în chirurgia vasculară a condus la dezvoltarea tehnicilor minim invazive, endarterectomia carotidiană rămâne larg utilizată. Totuși, odată cu apariția tehnicilor minim invazive, alternative precum stentarea carotidiană au devenit opțiuni tot mai populare, oferind o recuperare rapidă. Chiar dacă endarterectomia carotidiană este încă standardul de aur în anumite situații, tratamentul trebuie personalizat în funcție de condiția fiecărui pacient. *Vă recomandăm să completați toate câmpurile pentru a primi cel mai bun răspuns posibil.
Caracteristicile structurale și importanța clinică a arterelor carotidiene
Arterele carotidiene sunt vasele principale care asigură circulația sângelui vital în organism. Artera carotidiană comună stângă pornește direct din arcul aortic, iar artera carotidiană comună dreaptă își are originea din trunchiul brachiocefalic. Ambele artere se divid în artera carotidiană internă și externă. Arterele carotidiene interne transportă sânge către creier, în timp ce arterele carotidiene externe alimentează fața, scalpul și zona gâtului. Această diviziune evidențiază rolul critic al ambelor ramuri.
- Arterele carotidiene interne: Transportă sânge oxigenat către creier.
- Arterele carotidiene externe: Asigură irigația pentru față, scalp și gât.
Ambele artere formează rețele colaterale la diverse niveluri, oferind căi alternative de circulație în caz de blocaj. Arcul aortic poate prezenta trei configurații anatomice, clasificate după punctele de origine ale vaselor majore:
- Tip 1: Vasele majore pornesc de la cea mai superioară parte a arcului aortic.
- Tip 2: Originea vaselor majore corespunde celei de-a doua linii paralele.
- Tip 3: Originea vaselor se situează în interiorul celei de-a treia linii paralele.
Aceste diferențe anatomice au implicații importante în proceduri precum stentarea carotidiană. De aceea, este esențială evaluarea detaliată a arcului aortic și a arterelor carotidiene pentru fiecare pacient, aspect crucial în determinarea corectă a metodei de tratament.
Indicații pentru stentarea arterelor carotidiene
Pacienții cu risc chirurgical ridicat sunt candidați ideali pentru această procedură. Printre factorii de risc se numără:
- Pacienți cu boli pulmonare severe,
- Cei care au suferit un infarct recent,
- Pacienți cu angină instabilă,
- Cei cu insuficiență cardiacă avansată.
De asemenea, intervențiile anterioare și dificultățile anatomice pot constitui indicații pentru stentare, cum ar fi:
- Tratamentul cu radiații în zona gâtului,
- Leziuni la corzile vocale contralaterale,
- Prezența unei tracheostomii,
- Stenoza carotidiană pe partea opusă,
- Stenoza recurentă după endarterectomia carotidiană.
Aceste condiții speciale fac ca stentarea să fie o opțiune preferată.
Riscurile potențiale ale stentării carotidiene
Tratamentul stenozelor arteriale carotidiene prin stentare implică anumite riscuri. În timpul procedurii, accesul prin artera femurală poate fi asociat cu complicații, cum ar fi:
- Sângerare
- Perforare
- Disecție
- Tromboză
- Embolizare distală
În plus, pot apărea dificultăți în timpul inserției stentului în artera carotidiană. Este esențial să se evite plasarea incorectă a stentului sau fracturarea acestuia, deoarece astfel de complicații pot afecta atât eficacitatea procedurii, cât și procesul de recuperare. Aceste riscuri sunt luate în considerare în planificarea tratamentului, iar pacientul este informat detaliat.
Evaluări clinice și comparații
Au fost realizate numeroase studii pentru a compara cele două metode principale de tratament ale stenozelor carotidiene: stentarea carotidiană (KAS) și endarterectomia chirurgicală (SEA). Ambele metode prezintă rate similare de restenoză în rezultatele clinice. Totuși, riscul de ischemie miocardică este mai ridicat la SEA, în timp ce riscul de accident cerebrovascular este mai frecvent la KAS. Se pare că metoda KAS poate fi mai dificilă în anumite grupuri de pacienți, în special:
- Pacienții cu vârsta peste 70 de ani
- Persoanele cu leziuni extinse de materie albă
Pentru acești pacienți, KAS poate fi mai riscant comparativ cu SEA. De asemenea, abordarea transcarotidiană în cadrul KAS poate reduce riscul de embolizare. Experiențele clinice continue subliniază avantajele acestei abordări, iar durata spitalizării și costurile pe termen lung sunt similare pentru ambele metode.
Echipa medicală îmbunătățește succesul tratamentului stenozelor carotidiene
Boala arterelor carotidiene este o afecțiune gravă frecvent întâlnită în practica medicală de primă linie. În astfel de cazuri, asistentele și specialiștii în medicină internă trimit pacienții către medici specializați. Chirurgii vasculare sau radiologii intervenționali aplică metode precum inserția de stent pentru tratarea stenozelor carotidiene, accelerând procesul de recuperare și reducând riscul de accident vascular cerebral. După tratament, este esențial ca pacienții să adopte schimbări de stil de viață, cum ar fi:
- Reducerea greutății corporale,
- Scăderea nivelului colesterolului,
- Exerciții fizice regulate,
aceste modificări contribuind la prevenirea aterosclerozei și îmbunătățind starea generală de sănătate.
Întrebări frecvente
Care sunt riscurile asociate cu inserția de stent în artera carotidiană?
Cel mai grav risc al inserției de stent în artera carotidiană este desprinderea unui fragment de cheag către arterele cerebrale, ceea ce poate conduce la un accident vascular cerebral temporar sau permanent. Totuși, utilizarea unui filtru de protecție împotriva cheagurilor reduce semnificativ acest risc. Printr-o intervenție atentă efectuată de neuroradiologi, riscul de accident vascular cerebral poate fi redus sub 1%. Prin urmare, stentarea este considerată o procedură relativ sigură, deși, ca orice intervenție medicală, implică anumite riscuri.
Ce trebuie să observe pacientul după inserția de stent în artera carotidiană?
După inserția de stent, pacientul poate reveni la activitățile cotidiene în câteva zile. Medicul prescrie adesea anticoagulante pe termen lung, iar respectarea acestora este esențială. De asemenea, pacientul trebuie să renunțe la fumat și, dacă este necesar, să adopte o dietă și un program de exerciții fizice pentru a regla nivelurile de lipide și zahăr din sânge. Consultările medicale regulate sunt critice pentru monitorizarea funcției stentului și a sănătății cardiovasculare, iar orice problemă trebuie semnalată imediat.
Cât durează inserția de stent în artera carotidiană?
Procedura de inserție a stentului durează, de obicei, aproximativ 30 de minute. Durata poate varia în funcție de complexitatea stenozelor și de localizarea acestora, astfel încât, în anumite cazuri, procedura poate dura puțin mai mult. În majoritatea situațiilor, tratamentul se finalizează în acest interval, astfel încât este important ca pacienții și medicii să țină cont de această durată.
Resurse suplimentare și documente
https://ozgurkilickesmez.com/wp-content/uploads/2024/07/CIRSE-Standards-of-Practice-on-Carotid-Artery-Stenting.pdf
https://ozgurkilickesmez.com/wp-content/uploads/2024/07/white-et-al-2022-carotid-artery-stenting.pdf
Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez este unul dintre cei mai importanți specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie din Turcia, concentrându-se pe tratamente minim invazive endovasculare. Principalele sale domenii de expertiză includ tratamentul anevrismelor și al accidentului vascular cerebral, proceduri de embolizare, tratamentul nechirurgical al bolilor tiroidiene și paratiroidiene, oncologie intervențională și intervenții vasculare periferice. În prezent este Șeful Departamentului de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie al Spitalului Memorial Göztepe Istanbul.
Absolvent al Facultății de Medicină Cerrahpașa a Universității din Istanbul în 1997, Prof. Dr. Kılıçkesmez a urmat formare avansată în radiologie intervențională și oncologie ca „Clinical Fellow” la London Guy’s & St Thomas’ și King’s College Hospital în perioada 2012–2013. În 2020 a obținut titlul de profesor, iar în același an a devenit Medic Fondator al Departamentului de Radiologie Intervențională al Spitalului SBÜ Çam și Sakura. Deține și certificarea EBIR (European Board of Interventional Radiology).
Prof. Dr. Kılıçkesmez are 94 de articole internaționale, 40 naționale și peste 2500 de citări. Este evaluator pentru reviste prestigioase precum American Journal of Roentgenology (AJR) și Diagnostic & Interventional Radiology. Cu experiența sa clinică și academică, este considerat o autoritate recunoscută la nivel național și internațional în tratamentul AVC-ului, anevrismelor cerebrale, embolizării, ablației tumorale și tratamentele minim invazive ale bolilor tiroidiene și paratiroidiene.
Vaka Örnekleri