Tratamentul intervențional al anevrismului cerebral constă în tehnici endovasculare care exclud anevrismul din circulație. Scopul este prevenirea ruperii și a hemoragiei cerebrale.
Metodele includ coiling, stent-assisted coiling și flow-diverter stents. Alegerea depinde de dimensiunea și localizarea anevrismului.
Procedura se efectuează minim invaziv, prin cateterizare arterială ghidată imagistic. Recuperarea este mai rapidă decât în cazul chirurgiei deschise.
Tratamentul intervențional are rată ridicată de succes și complicații reduse, reprezentând standardul modern în neurochirurgia vasculară.
- Kanamış beyin anevrizması koil ile tedavisi
| Numele bolii | Aneurisma cerebral |
| Alte denumiri | Balon cerebral |
| Regiunile afectate | Vasele de sânge din creier |
| Cauze | Predispoziție genetică, hipertensiune arterială, fumat, traumatisme craniene, anumite infecții, ateroscleroză (întărirea/rigiditatea vaselor), anomalii vasculare congenitale |
| Simptome | Aneurismele mici de obicei nu prezintă simptome; aneurismele foarte mari sau cele rupte pot provoca dureri de cap severe, greață, vărsături, tulburări de vedere, pierderea conștienței și convulsii |
| Metode de diagnostic | Tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), angiografie (CT sau RMN angiografie), angiografie cerebrală |
| Opțiuni de tratament | Clipsare chirurgicală: Sub anestezie generală, se deschide craniul și se plasează un clip metalic la gâtul aneurismului. Embolizare cu coil endovascular: Prin intermediul unui cateter se introduc coil-uri de platină în aneurism. Stent cu deviere a fluxului: Se utilizează stenturi care redirecționează fluxul de sânge din aneurism |
| Complicații | Aneurismele netratate prezintă risc de rupere (hemoragie cerebrală), iar în timpul sau după tratament pot apărea sângerări, infecții, leziuni vasculare și accidente vasculare cerebrale |
| Rata de succes | Rata de succes variază în funcție de metoda de tratament și de localizarea aneurismului; clipsarea chirurgicală și embolizarea cu coil endovascular au, de obicei, o rată de succes ridicată |
| Procesul de recuperare | După clipsarea chirurgicală, poate fi necesară internarea în spital timp de o săptămână; după tratamentul endovascular, internarea poate dura una-două zile; în ambele cazuri, monitorizarea pe termen lung este esențială |
| Tratament alternativ | Monitorizare și urmărire (pentru aneurisme mici și asimptomatice), modificări ale stilului de viață (controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat) |
| Pregătire și măsuri preventive | Imagistică detaliată înainte de procedură, întreruperea medicamentelor anticoagulante (pentru intervenția chirurgicală) și monitorizarea atentă a stării neurologice după procedură. În metoda endovasculară, se administrează de obicei anticoagulante |
| Epidemiologie | Este mai frecvent întâlnit la persoanele cu vârste între 30 și 60 de ani, apare mai des la femei decât la bărbați, iar aproximativ 2% din populație prezintă aneurisme mici |
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.
Definiția aneurismului cerebral
Aneurisma cerebral este o dilatare externă (umflătură) care apare la punctele slabe din vasele de sânge ale creierului. Aceste umflături se formează, de obicei, din cauza slăbiciunilor congenitale ale pereților vaselor. Ele se dezvoltă frecvent în zonele unde vasul se ramifică și, în timp, capătă forma unui balon. Aceste baloane pot crește ușor la fiecare bătaie a inimii sub influența hipertensiunii arteriale.
În caz de rupere a aneurismului, pot apărea sângerări cerebrale grave și letale. Aneurismele cerebrale evoluează, de obicei, fără simptome, însă, atunci când se rup, creează situații cu risc vital. Risc de aneurism crește odată cu vârsta, însă anumite factori de stil de viață pot influența, de asemenea, riscul. Dacă un aneurism se rupe, unul din trei pacienți moare, unul se recuperează cu sechele, iar unul își poate recăpăta complet sănătatea.
Fumatul și tensiunea arterială crescută sunt factori importanți care accelerează formarea și creșterea aneurismului. De aceea, diagnosticul precoce are o importanță majoră.
Următoarele puncte indică tipurile aneurismelor și locurile de apariție:
- Dimensiunile variază, de obicei, între 0,1 cm și 2,54 cm.
- Aneurismele mai mari de 2,54 cm sunt definite ca aneurisme gigante.
- Se întâlnește cel mai frecvent în zona cercului lui Willis.
Din aceste motive, detectarea timpurie și monitorizarea aneurismelor joacă un rol critic în reducerea riscurilor potențiale.
Simptomele aneurismului cerebral
Aneurismul cerebral, de obicei, evoluează fără a fi observat, însă când se rupe, prezintă simptome severe. Aneurismele rupte reprezintă o situație de urgență, deoarece începe sângerarea internă. Cele mai frecvente simptome sunt următoarele:
- Durere de cap severă, care apare brusc
- Greață și vărsături ulterioare
- Rigiditate a gâtului
- Tulburări de vedere; vedere încețoșată sau dublă
- Hipersensibilitate la lumină
- Pleoape căzute
- Pierderea conștienței
Aneurismele care nu s-au rupt încă pot să nu prezinte simptome evidente. Totuși, în anumite situații, acestea pot exercita presiune asupra nervilor sau țesutului cerebral. Aceste tipuri de aneurisme pot cauza următoarele simptome:
- Durere care începe în jurul ochilor și se extinde spre spate
- Dilatarea pupilelor
- Probleme de vedere
- Senzație de amorțeală pe o parte a feței
Aceste simptome, în special dacă sunt însoțite de dureri de cap severe, necesită consult medical imediat.
Factorii de risc ai aneurismului cerebral
Există numeroși factori care declanșează formarea unui aneurism cerebral. În special, hipertensiunea arterială poate slăbi pereții vaselor, conducând la apariția unui aneurism sau la ruperea unui aneurism existent. Îmbătrânirea este, de asemenea, asociată cu slăbirea structurilor vasculare, astfel încât riscul de aneurism crește la persoanele în vârstă. Există diferențe de gen, iar studiile arată că femeile sunt, de obicei, expuse unui risc mai mare decât bărbații.
Factorii de risc includ următoarele:
- Fumatul intens și expunerea constantă la fumul de țigară
- Consumul excesiv și intens de alcool
- Dependența de droguri, în special consumul de cocaină
- Factori genetici și boli ereditare:
- Tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos
- Boala polichistică a rinichilor
- Coarctația aortei
- Malformații arterio-venoase cerebrale care creează conexiuni anormale în vasele din creier
- Prezența unui istoric familial de aneurism cerebral
Acești factori pot facilita dezvoltarea unui aneurism cerebral și pot conduce la apariția complicațiilor asociate. Fiecare factor, în combinație cu starea de sănătate și stilul de viață al individului, poate crește riscurile.
Metode de diagnosticare a aneurismului cerebral
La un pacient care se prezintă la spital cu o durere de cap bruscă și severă, se ia în considerare posibilitatea unui aneurism cerebral. În primul rând, se examinează istoricul medical al pacientului. Ulterior, se efectuează teste de diagnostic pentru a evalua prezența și starea aneurismului. Iată principalele metode de diagnostic utilizate:
Tomografie computerizată (CT):
- Imaginează structura creierului în 3D. Este preferată în special dacă se suspectează hemoragie cerebrală.
Testul lichidului cefalorahidian:
- Se verifică prezența celulelor roșii în lichidul cefalorahidian. Se efectuează prin puncție lombară.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM):
- Permite obținerea unei imagini detaliate a creierului. Se utilizează câmpuri magnetice și unde radio.
Angiografia cerebrală:
- Un tub subțire și flexibil este introdus, de obicei, din zona inghinală către o arteră mare.
- Cateterul este ghidat de la inimă către arterele din creier.
- Prin injectarea unei substanțe de contrast speciale în cateter, se realizează vizualizarea vaselor cerebrale.
- Ulterior, se efectuează radiografii pentru a detecta prezența unui aneurism cerebral, dacă acesta există.
Prin aceste metode, se poate stabili cel mai adecvat diagnostic în funcție de starea pacientului și se poate începe rapid procesul de tratament necesar. Se obțin imagini tridimensionale, putând fi detectate chiar și aneurisme de 1 milimetru, iar planificarea tratamentului se realizează în consecință.
Metode utilizate în tratamentul aneurismului cerebral
- Imagine înainte și după tratamentul aneurismului cerebral
Aneurisma cerebral se formează din cauza slăbiciunii pereților vaselor și tratamentul acesteia este de importanță vitală. Tratamentul endovascular, aplicat în domeniul neuroradiologiei intervenționale, reprezintă o metodă importantă în intervenția asupra acestei probleme de sănătate. Pacienții sunt tratați sub anestezie generală, printr-o procedură neinvazivă. Intervenția se realizează în unitatea de angiografie și nu necesită incizii chirurgicale.
- Un cateter milimetric este introdus din zona inghinală în arteră.
- Cateterul ajunge la creier prin vasele din gât.
- Un microcateter este avansat în interiorul aneurismului și se introduc coil-uri de platină.
- Coil-urile blochează intrarea sângelui în aneurism, asigurând astfel tratamentul.
În unele cazuri, în sprijinul procedurii de embolizare cu coil, poate fi necesară utilizarea unui stent sau a unui balon. Aceste dispozitive suplimentare ajută la protejarea vaselor normale din jurul aneurismului.
Procedura de embolizare oferă o metodă alternativă și eficientă la intervenția chirurgicală deschisă în tratamentul aneurismelor. Prin această metodă, riscul de sângerare este minimizat, iar procesul de recuperare al pacientului este accelerat.
- Tratamentul aneurismului asistat prin stent
În situațiile în care coil-urile ar putea amenința artera principală, se poate plasa unul sau mai multe stenturi (stentare în formă de Y, T etc.). Astfel, se protejează artera principală, iar riscul de recidivă a aneurismului este redus.
- Tratamentul cu stent pentru redirecționarea fluxului
Dacă aneurisma nu este potrivită pentru embolizarea cu coil sau tratamentul asistat prin stent, se poate recurge la stenturi fabricate special, care pot trata complet aneurismul imediat.
Alte boli cerebrale și vasculare tratate prin metoda endovasculară
Metoda endovasculară este utilizată eficient în tratamentul multor afecțiuni vasculare cerebrale, pe lângă aneurismele cerebrale. În special, aneurismele care nu au sângerat încă și malformațiile arterio-venoase (MAV) pot fi controlate prin această metodă. De asemenea, fistulele arterio-venoase (FAV) și stenozele vasculare pot fi tratate endovascular. Prin această metodă se obțin următoarele:
- Tratamentul baloanelor care prezintă risc de sângerare cerebrală,
- Sprijin în tratamentul tumorilor cerebrale și medulare,
- Se oferă tratament adjuvant pentru accidente vasculare cerebrale și tumori oculare din copilărie.
Astfel, pacientului i se oferă proceduri mai puțin invazive și un proces de recuperare mai rapid.
Întrebări frecvente
Beyin anevrizması olan hastaların dikkat etmesi gerekenler nelerdir?
Pacienții cu aneurism cerebral trebuie să evite sporturile intense și ridicarea de greutăți mari. De asemenea, persoanele cu hipertensiune trebuie să își monitorizeze regulat tensiunea arterială și să ia medicamentele prescrise fără întrerupere. În plus, pentru sănătatea lor, pacienții trebuie să renunțe complet la fumat și la consumul de alcool. Aceste măsuri pot ajuta la prevenirea creșterii sau a ruperea aneurismului.
Anevrizma başlangıcı nasıl fark edilir?
Inițial, o persoană poate experimenta vedere dublă sau încețoșată. De asemenea, căderea pleoapelor și alte probleme de vedere sunt simptome frecvent raportate. Aceste simptome apar, de regulă, împreună cu dureri de cap severe și persistente. În plus, senzația de greață și vărsăturile pot indica prezența unui aneurism. Contractările bruște în timpul activităților fizice sunt, de asemenea, indicatori importanți. Totuși, 95% dintre aneurisme nu prezintă simptome și sunt descoperite întâmplător în cadrul RMN-urilor cerebrale efectuate pentru dureri de cap.
Beyin anevrizması kendi kendine geçer mi?
Aneurismul cerebral nu se vindecă de la sine, de aceea este necesară intervenția medicală. Tratamentul medicamentos nu este eficient în reducerea dimensiunii sau a impactului aneurismului. Prin urmare, având în vedere gravitatea situației, medicii recomandă, de obicei, intervenții chirurgicale sau endovasculare (tratament neinvaziv cu angiografie). Opțiunile de intervenție, fie deschise, fie închise, sunt evaluate în funcție de localizarea și caracteristicile aneurismului.
Beyin anevrizması nerede ağrı yapar?
Acest lucru este extrem de rar, deoarece majoritatea durerilor de cap nu sunt legate de aneurism. Aneurismul cerebral poate fi asimptomatic, însă atunci când exercită presiune, durerea începe de obicei din partea superioară a ochiului și se extinde spre spate. În acest caz, dilatarea pupilei poate fi însoțită de dificultăți de vedere sau vedere dublă. De asemenea, se poate simți amorțeală pe o parte a feței. Prin urmare, la persoanele cu aneurism cerebral, aceste tipuri de dureri și simptome trebuie tratate cu maximă atenție.
Anevrizma röntgende belli olur mu?
Nu, detectarea aneurismului prin radiografie este extrem de rară. Prin urmare, medicii se bazează de obicei pe metode care oferă informații mai detaliate, cum ar fi tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică (CT angiografie, MR angiografie). Angiografia este, de asemenea, frecvent utilizată pentru a determina locația și dimensiunea aneurismului.
Beyin anevrizması MR’da görülür mü?
Metoda de rezonanță magnetică (RM) utilizată pentru diagnosticarea aneurismelor cerebrale mai mari de 4-5 mm este eficientă în vizualizarea acestora. Aneurismele mai mici sunt, de obicei, detectate mai clar prin angiografie RM. Această metodă determină locația și dimensiunea aneurismului, oferind medicilor informații valoroase. Totuși, pentru o analiză detaliată, se recomandă de obicei angiografia cerebrală, care oferă date mai detaliate și evidențiază structura aneurismului. Prin urmare, deși RM este o metodă utilizată pentru detectarea aneurismelor, uneori sunt necesare investigații suplimentare.
Resurse suplimentare și documente
https://ozgurkilickesmez.com/wp-content/uploads/2024/07/Flow-diversion-of-ruptured-intracrania.pdf
https://ozgurkilickesmez.com/wp-content/uploads/2024/07/Endovascular-and-Medical-Management-of.pdf
Interventional Radiology and Neuroradiology Speaclist Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez graduated from Cerrahpaşa Medical Faculty in 1997. He completed his specialization at Istanbul Education and Research Hospital. He received training in interventional radiology and oncology in London. He founded the interventional radiology department at Istanbul Çam and Sakura City Hospital and became a professor in 2020. He holds many international awards and certificates, has over 150 scientific publications, and has been cited more than 1500 times. He is currently working at Medicana Ataköy Hospital.
Vaka Örnekleri