Crioablație: Tratament nechirurgical al cancerului de prostată

Crioablația prostatei este o metodă minim invazivă utilizată pentru tratamentul cancerului, prin înghețarea și distrugerea celulelor tumorale. Procedura se efectuează sub ghidaj imagistic, asigurând precizie maximă.

Această tehnică permite menținerea funcției urinare și sexuale, reducând riscurile asociate chirurgiei radicale. Crioablația este indicată pacienților la care alte tratamente nu sunt recomandate.

Recuperarea după crioablație este rapidă, pacientul necesitând o perioadă scurtă de spitalizare. Procedura are un profil de siguranță ridicat și se asociază cu un disconfort minim.

Indicațiile includ cancerul de prostată localizat sau recurent. Această terapie reprezintă o soluție modernă, personalizată și eficientă pentru managementul oncologic.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

CV Articole

Premii Recenzii

Ce este crioterapia?

Crioterapia reprezintă o metodă revoluționară în tratamentul cancerului de prostată. Această soluție oferită de medicina modernă intervină direct asupra țesutului canceros. Tratamentul constă în aplicarea directă a frigului în zona afectată, folosind ace foarte subțiri. Ca rezultat, tumora se îngheață, se contractă și, în timp, dispare. În timpul procedurii, pacientul este tratat confortabil sub anestezie locală.

Prin această metodă:

• Durata procedurii este de aproximativ 15 minute.
• Pacienții nu resimt durere.
• Procesul de recuperare post-tratament este rapid.
• Pacientul poate fi externat în aceeași zi.

Cum se efectuează crioterapia?

Metoda de crioterapie este o tehnică non-chirurgicală utilizată în tratamentul cancerului de prostată. Procedura se desfășoară în mai multe etape, fiecare realizată cu mare atenție. În primul rând, în faza de pregătire, este necesară curățarea intestinelor pacientului, implicând restricții alimentare și utilizarea laxativelor. Pentru confort, se administrează anestezie generală sau regională. De asemenea, pentru a preveni înghețarea în timpul procedurii, se introduce un cateter în uretră. În a doua etapă, chirurgul plasează crioprobile în prostată, folosind ecografia transrectală:

• Plasarea probelor se efectuează cu mare atenție.
• Se inițiază procesul de înghețare folosind gaz argon.
• Se realizează procesul de dezghețare cu ajutorul gazului heliu.

Ultima etapă este monitorizarea. Radiologul intervențional verifică, prin imagistică ecografică, că probele sunt amplasate corect și că intervin doar asupra țesutului canceros.

Care sunt avantajele crioterapiei?

Crioterapia oferă o alternativă minim invazivă în tratamentul cancerului de prostată. Comparativ cu tehnicile chirurgicale tradiționale, necesită mult mai puține incizii, astfel încât pacienții resimt mult mai puțină durere și disconfort post-operator. Timpul de recuperare fiind scurt, pacienții pot reveni rapid la activitățile normale. De asemenea, această metodă reduce riscul de complicații și probabilitatea de a afecta țesuturile sănătoase din jur.

• Reducerea durerii și a disconfortului: Durerea post-operatorie este minimă și recuperarea este rapidă.
• Precizie și eficacitate: Țintește țesutul canceros fără a afecta țesuturile din jur.
• Răspuns imun îmbunătățit: Eliberarea antigenelor specifice tumorii stimulează sistemul imunitar.
• Versatilitate: Capacitatea de a trata diferite tipuri de cancer și afecțiuni ale pielii.
• Risc scăzut de complicații: Minimizează riscurile de infecție și pierdere de sânge.

Datorită acestor avantaje, crioterapia a devenit o soluție eficientă pentru diverse tipuri de cancer și pentru pacienții cu alte probleme de sănătate grave. Recuperarea rapidă și îmbunătățirea calității vieții sunt alte beneficii notabile, iar tehnicile avansate de imagistică asigură o țintire precisă a țesutului canceros. Această metodă este ideală, în special, pentru pacienții care nu sunt candidați pentru intervenții chirurgicale.

Cum este procesul post-crioterapie?

Procesul post-crioterapie se axează pe confortul și recuperarea pacientului. Majoritatea pacienților pot fi externați în aceeași zi, deși intervențiile asupra țesuturilor profunde pot necesita o ședere de o noapte în spital. Durerea post-procedurală este, de obicei, ușoară și poate fi controlată cu analgezice simple; în cazurile de intervenții mai profunde, se asigură o gestionare mai eficientă a durerii.

Șederea în spital și durata de recuperare:

• După procedurile minore, pacientul poate fi externat imediat.
• Dacă țesuturile profunde sunt afectate, poate fi necesară o noapte de observație.
• În general, pacienții își reiau activitățile normale în decurs de una până la trei zile.

Zona tratată este, de obicei, bandajată, iar pacienții sunt informați despre semnele de infecție. Dacă apar umflături, roșeață sau secreții, trebuie solicitată asistența medicală. De asemenea, se recomandă evitarea ridicării obiectelor grele.

Restricții privind activitatea:

• Ridicarea obiectelor grele este interzisă în primele 72 de ore.
• Revenirea la activitățile normale poate dura aproximativ zece zile.

Programările de urmărire, planificate pentru a evalua succesul crioterapiei, se efectuează prin teste imagistice, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizată.

Programări de urmărire:

• Se efectuează la câteva săptămâni după procedură.
• Testele imagistice sunt utilizate pentru a verifica succesul tratamentului.

Acest proces este conceput pentru a asigura o gestionare rapidă și eficientă a recuperării post-crioterapie.

Care este rata de succes a crioterapiei în tratamentul cancerului de prostată?

Rata de succes a crioterapiei în tratamentul cancerului de prostată variază în funcție de grupul de risc. Un studiu de amploare a arătat că pacienții cu risc scăzut au o rată de supraviețuire foarte ridicată pe o perioadă de zece ani:

• Pacienți cu risc scăzut: 80,56%
• Pacienți cu risc mediu: 74,16%
• Pacienți cu risc ridicat: 45,54%

Aceste procente indică faptul că nu a apărut recidiva biochimică și măsoară eficacitatea tratamentului în aceste grupuri. Un alt studiu, desfășurat pe o perioadă de șapte ani, a raportat rate de supraviețuire fără boală foarte ridicate, în special în rândul pacienților cu risc scăzut și mediu. Ratele de supraviețuire fără boală sunt următoarele:

• Grupul cu risc scăzut: 87%
• Grupul cu risc mediu: 79%
• Grupul cu risc ridicat: 71%

Aceste rezultate demonstrează, în special la pacienții cu cancer cu evoluție limitată, eficacitatea pe termen lung a crioterapiei. Totuși, tratamentul poate prezenta și unele efecte secundare. Impotența este cel mai frecvent efect secundar și poate afecta o mare parte a pacienților, iar incontinența urinară este mai puțin frecventă. Aceste efecte secundare apar într-o proporție mai mică comparativ cu alte metode.

Aceste riscuri și efecte secundare trebuie luate în considerare, însă crioterapia oferă o procedură mai puțin invazivă și un timp de recuperare mai scurt, fiind o alternativă valoroasă pentru pacienții care nu sunt candidați pentru intervenții chirurgicale sau doresc o recuperare rapidă post-operatorie.

Care sunt efectele secundare și riscurile crioterapiei?

Efectele secundare și riscurile asociate tratamentului cu crioterapie reprezintă un criteriu important de evaluare pentru pacienți. Sângerările ușoare care pot apărea la locul de introducere a crioprobelor sunt frecvente, la fel ca și durerea și umflarea în zona tratată. Următoarele efecte secundare sunt notabile:

• Durere, umflare sau vânătăi
• Riscul de infecție este limitat la zona în care a fost plasată sonda.
• Deteriorarea nervilor poate, în unele cazuri, să provoace amorțeală sau pierderea forței.

În plus, pot apărea probleme cutanate și legate de uretără:

• Iritații sau vezicule pe piele
• Incontinență urinară, prezența sângelui în urină, durere sau senzație de arsură la urinare

Cui i se aplică crioterapia și cui nu?

Crioterapia este adecvată în special pentru pacienții cu cancer în stadiu incipient. Această metodă de tratament poate fi eficientă în tumorile mici și bine delimitate din organe precum prostata și sânul, cu condiția ca tumorile să nu se fi extins în alte părți ale corpului. De asemenea, tumorile care nu necesită intervenție chirurgicală, dar care, din cauza poziției lor, sunt dificil de tratat prin metode chirurgicale, pot fi abordate prin această metodă. Tumorile de rinichi, ficat, plămâni și metastazele osoase se încadrează în această categorie.

Pacienții cu boli grave asociate sunt, de asemenea, candidați buni pentru crioterapie. De exemplu, persoanele cu boli cardiace severe sau cu o stare generală de sănătate precară pot opta pentru această metodă mai puțin invazivă. De asemenea, tratamentul poate fi utilizat pentru a ameliora durerea severă cauzată de cancerul osos.

Candidatii nepotriviți pentru crioterapie:

• Pacienții cu cancer avansat sau agresiv, în special cei cu cancer mamar inflamator sau cu invazie limfovasculară extinsă.
• Persoanele cu tumori multiple sau cu cancer extins pe zone largi nu sunt potrivite pentru această metodă.
• Tumorile mai mari de 1,5 cm, în special cele cu un component intraductal ridicat.
• Pacienții cu infecții sau cu condiții care împiedică vindecarea, de exemplu cei cu diabet sever sau cu anumite afecțiuni hematologice.

Nota: Această traducere a fost realizată pentru a păstra structura HTML și conținutul original, fără adăugiri suplimentare.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ

Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez este unul dintre cei mai importanți specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie din Turcia, concentrându-se pe tratamente minim invazive endovasculare. Principalele sale domenii de expertiză includ tratamentul anevrismelor și al accidentului vascular cerebral, proceduri de embolizare, tratamentul nechirurgical al bolilor tiroidiene și paratiroidiene, oncologie intervențională și intervenții vasculare periferice. În prezent este Șeful Departamentului de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie al Spitalului Memorial Göztepe Istanbul.
Absolvent al Facultății de Medicină Cerrahpașa a Universității din Istanbul în 1997, Prof. Dr. Kılıçkesmez a urmat formare avansată în radiologie intervențională și oncologie ca „Clinical Fellow” la London Guy’s & St Thomas’ și King’s College Hospital în perioada 2012–2013. În 2020 a obținut titlul de profesor, iar în același an a devenit Medic Fondator al Departamentului de Radiologie Intervențională al Spitalului SBÜ Çam și Sakura. Deține și certificarea EBIR (European Board of Interventional Radiology).
Prof. Dr. Kılıçkesmez are 94 de articole internaționale, 40 naționale și peste 2500 de citări. Este evaluator pentru reviste prestigioase precum American Journal of Roentgenology (AJR) și Diagnostic & Interventional Radiology. Cu experiența sa clinică și academică, este considerat o autoritate recunoscută la nivel național și internațional în tratamentul AVC-ului, anevrismelor cerebrale, embolizării, ablației tumorale și tratamentele minim invazive ale bolilor tiroidiene și paratiroidiene.