Plasarea stentului biliar în icterul obstructiv reprezintă o metodă eficientă de restabilire a fluxului biliar atunci când căile sunt blocate. Stentul previne acumularea bilei și reduce riscul complicațiilor hepatice și sistemice.
Stenturile biliare pentru tumori pancreatice și colangiocarcinom sunt utilizate pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Procedura se realizează endoscopic sau percutanat, sub control imagistic avansat.
Plasarea stentului pentru stricturi biliare benigne este recomandată în cazurile de obstrucții postoperatorii sau inflamatorii. Alegerea tipului de stent depinde de durata necesară a tratamentului și particularitățile anatomice.
Beneficiile montării stentului biliar includ reducerea pruritului, normalizarea bilirubinei și prevenirea insuficienței hepatice. Procedura este minim invazivă, cu recuperare rapidă și integrare facilă în planul terapeutic oncologic.
Plasarea cateterului în icterul obstructiv non-canceros
Deoarece stenturile metalice (fixate extern, prin piele) nu pot fi îndepărtate, în cazurile de obstrucții benigne se plasează un cateter prin metoda PTK, care poate fi ulterior îndepărtat odată ce problema este rezolvată. Alternativ, se pot încerca stenturi din plastic, care ulterior pot fi îndepărtate printr-o metodă endoscopică.
| Definiție | Plasarea stentului biliar este o procedură aplicată pentru a deschide blocajele din căile biliare și a restabili fluxul normal de bilă. |
| Indicații | Se aplică în cazurile în care fluxul biliar este blocat de pietre biliare, tumori ale căii biliare și pancreatic, sau stricturi inflamatorii. |
| Pregătiri pre-procedurale | Se evaluează starea căilor biliare prin colangiografie transhepatică percutanată (PTK). |
| Tip de anestezie | Procedura se efectuează de obicei sub sedoanalgezie. |
| Pașii procedurii | 1. Vizualizarea căilor biliare 2. Identificarea locației blocajului 3. Plasarea stentului 4. Deschiderea stentului. |
| Complicații | Include riscuri precum infecție, sângerare, deplasarea sau blocarea stentului. |
| Timp de recuperare | Pacienții pot, de obicei, să se întoarcă acasă în aceeași zi post-procedură, deși acest lucru depinde de starea lor generală și de eventualele complicații. |
| Tratament alternativ | Tratamentul chirurgical, tratamentul medicamentos |
Care sunt cauzele icterului obstructiv?
Icterul obstructiv poate dezvolta din cauza diferiților factori. În această situație, fluxul de bilă este blocat, ceea ce poate conduce la probleme de sănătate grave. Printre cele mai frecvente cauze ale blocajelor biliare se numără:
- Pietrele biliare: formațiuni solide care se formează în vezica biliară și căile biliare.
- Tumorile: se pot dezvolta în căile biliare, vezica biliară și, în special, în capul pancreasului. Acestea includ:
- Cancerul căii biliare
- Cancerul vezicii biliare
- Cancerul pancreatic
- Cancerul metastatic
- Țesut cicatrizant: Acestea se pot forma în special după intervenții chirurgicale ale căilor biliare.
Aceste cauze duc la blocajul căilor biliare și, ulterior, la oprirea fluxului biliar. În această situație, substanțele toxice se acumulează în organism și pot cauza probleme grave de sănătate.
Care sunt simptomele icterului obstructiv?
Icterul obstructiv se manifestă prin simptome evidente din cauza blocării fluxului în sistemul biliar. Pacienții observă, de obicei, îngălbenirea pielii și a albului ochilor, cauzată de amestecarea pigmenților biliari în circulația sanguină. De asemenea, culoarea urinei se întunecă, iar culoarea scaunului se deschide, ceea ce indică un blocaj în căile biliare. Mâncărimea pielii apare din cauza acumulării sărurilor biliare sub piele. În stadii avansate, când căile biliare devin inflamate, se pot dezvolta următoarele simptome:
- Febră
- Senzație de frig
- Tremur
- Durere abdominală
Aceste simptome se dezvoltă. Aceste semne sunt indicii ale complicațiilor cauzate de blocajul căilor biliare.
Cum se diagnostichează și tratează icterul obstructiv?
Tratamentul icterului obstructiv implică plasarea unui stent biliar, o opțiune importantă. Acest tratament are ca scop eliminarea blocajelor care împiedică fluxul bilei de la ficat la vezica biliară și, ulterior, la intestinul subțire. Blocajele din căile biliare sunt, de obicei, cauzate de pietre biliare, tumori sau inflamații. Plasarea stentului deschide mecanic aceste blocaje, restabilind astfel fluxul biliar normal.
Plasarea stentului se realizează folosind tehnici de radiologie intervențională, așa cum se utilizează în radiologia intervențională. Procedura, efectuată sub anestezie, implică o serie de pași. Mai întâi, se evaluează starea căilor biliare printr-o procedură de imagistică, cunoscută sub numele de Colangiografie Transhepatică Percutanee (PTK). PTK este folosită pentru a vizualiza detaliat starea căilor biliare, pentru a identifica locația și cauza blocajului. În timpul acestei proceduri, o ac fin este introdus prin piele în ficat, iar un agent de contrast este injectat în căile biliare pentru a obține imagini radiologice. Aceste imagini clarifică anatomia căilor biliare și detaliile blocajului, permițând astfel planificarea tratamentului adecvat. Aceasta este o etapă critică pentru identificarea locației și a cauzei blocajului. După imagistică, se utilizează un tub fin și un ghid pentru a ajunge la zona blocată. Tubul este avansat până la locul blocajului, iar stentul este plasat acolo. Odată ce stentul este deschis, blocajul este eliminat și fluxul normal de bilă poate continua.
În cazul obstrucțiilor benigne, stentul nu este preferat; în schimb, se plasează un cateter care poate fi îndepărtat ulterior, odată ce problema este rezolvată.
Procedura de plasare a stentului necesită, de obicei, ca pacientul să fie monitorizat în spital câteva ore. Majoritatea pacienților se pot întoarce acasă în aceeași zi post-procedură. Procesul de recuperare la domiciliu variază în funcție de starea generală a pacientului și de eventualele complicații.
Plasarea stentului implică anumite riscuri:
- Infecție: La fel ca în orice intervenție chirurgicală, există riscul de infecție.
- Sângerare: În timpul plasării stentului poate apărea o sângerare minoră.
- Deplasarea sau blocarea stentului: În timp, stentul se poate deplasa sau poate fi blocat.
Plasarea stentului poate fi aplicată în următoarele situații:
- Pietre biliare: Pietre mari care blochează căile biliare.
- Tumorile căilor biliare: Tumorile pot bloca fluxul biliar.
- Stricturi inflamatorii: Inflamația poate determina îngustarea căilor biliare.
Ce se întâmplă după plasarea stentului biliar?
După plasarea stentului biliar, procesul de recuperare al pacientului este gestionat cu atenție. Stentul restabilește fluxul normal de bilă, contribuind la reducerea icterului, iar o îmbunătățire semnificativă se observă de obicei în 15-20 de zile. În acest interval, starea pacientului este monitorizată îndeaproape:
- În primul rând, dacă este necesar, se poate începe tratamentul medicamentos. Acest tratament este de obicei sub formă de chimioterapie și este ajustat în funcție de starea generală a pacientului.
- Pe parcursul tratamentului, se efectuează teste de sânge regulate pentru a evalua starea pacientului. Aceste teste sunt esențiale pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului și posibilele efecte secundare.
De asemenea, se efectuează periodic scanări CT pentru a verifica funcționalitatea stentului, pentru a vedea dacă acesta este deschis și pentru a evalua eventualele complicații.
Girişimsel Radyoloji ve Nöroradyoloji Uzmanı Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez, 1997 yılında Cerrahpaşa Tıp Fakültesi’nden mezun oldu. Uzmanlık eğitimini İstanbul Eğitim ve Araştırma Hastanesi’nde tamamladı. Londra’da girişimsel radyoloji ve onkoloji alanında eğitim aldı. İstanbul Çam ve Sakura Şehir Hastanesi’nde girişimsel radyoloji bölümünü kurdu ve 2020 yılında profesör oldu. Çok sayıda uluslararası ödül ve sertifikaya sahip olan Kılıçkesmez’in 150’den fazla bilimsel yayını bulunmakta ve 1500’den fazla atıf almıştır. Halen Medicana Ataköy Hastanesi’nde görev yapmaktadır.
Vaka Örnekleri