Tratamentul stent pentru anevrism cerebral

Tratamentul cu stent pentru anevrism cerebral este o procedură endovasculară utilizată pentru a preveni ruptura vasului. Stentul este introdus în artera cerebrală afectată, oferind suport peretelui vascular și reducând riscul hemoragic.

Stenturile intracraniene pentru anevrism sunt recomandate pacienților cu leziuni complexe sau greu accesibile chirurgical. Tehnica permite excluderea sacului anevrismal din circulație, păstrând în același timp permeabilitatea arterei.

Endoprotezarea pentru anevrism cerebral este realizată sub ghidaj angiografic, utilizând dispozitive moderne cu precizie ridicată. Procedura este minim invazivă și are un profil de siguranță superior comparativ cu chirurgia clasică.

Beneficiile tratamentului cu stent pentru anevrism includ reducerea riscului de hemoragie subarahnoidiană, spitalizare scurtă și recuperare rapidă. Această abordare reprezintă standardul actual în tratamentul endovascular al anevrismelor intracraniene.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

CV Articole

Premii Recenzii

Ce este coiling-ul asistat de stent?

Coiling-ul asistat de stent oferă o abordare critică în tratamentul anevrismelelor cerebrale. Această metodă este ideală în special pentru anevrismele cu gât larg, deoarece metodele tradiționale pot fi ineficiente în izolarea acestor structuri. În timpul procedurii, se plasează un stent în artera principală, care previne alunecarea coilurilor, oferind suport structural și permițând o umplere mai sigură a anevrismului.

Coiling-ul asistat de stent stabilizează structura internă a anevrismului, reducând riscul de recurență și facilitând o ocluzie mai eficientă. Stentul este plasat cu precizie prin intermediul unui microcateter, după care coilurile sunt introduse în anevrism și susținute de stent. Modificările hemodinamice, monitorizate cu atenție, stimulează închiderea treptată a anevrismului.

• După plasarea stentului, se introduc coilurile cu ajutorul microcateterului,
• Se asigură o densitate ridicată în umplerea sacului anevrismal,
• Modificările hemodinamice stimulează formarea de trombi.

În cele din urmă, creșterea celulelor endoteliale în interiorul stentului conduce la o închidere naturală a anevrismului.

Cum funcționează stenturile de direcționare a fluxului?

Stenturile de direcționare a fluxului reprezintă un pas revoluționar în tratamentul anevrismelelor cerebrale. Această tehnologie influențează direct fluxul sanguin, accelerând procesul de vindecare a anevrismului. Stenturile sunt plasate la nivelul gâtului anevrismului și, prin structura lor fină, redirecționează fluxul de sânge departe de sacul anevrismal, reducând presiunea asupra peretelui și minimizând riscul de ruptură.

• Stenturile de direcționare a fluxului stimulează creșterea celulelor endoteliale pe peretele anevrismului,
• Aceste celule formează, în timp, un strat pe stent, închizând anevrismul în mod natural.

În plus, aceste stenturi sunt eficiente în tratamentul anevrismelelor mari și complexe, pentru care tehnicile de coiling sunt insuficiente. Anevrismele cu gât larg și fusiforme sunt tratate cu succes folosind aceste stenturi, iar pentru anevrismele mari sau situate în poziții anatomice dificile, ele prezintă avantaje semnificative față de alte metode endovasculare.

• Anevrismele mari sau uriașe prezintă rate de recurență mai scăzute cu această metodă,
• Spre deosebire de stenturile tradiționale, stenturile de direcționare a fluxului nu necesită coiling suplimentar.

Cât de eficient este tratamentul cu stent pentru anevrismele cerebrale?

Videoclip informativ
Tratamentul cu stent pentru anevrismele cerebrale este considerat una dintre cele mai eficiente soluții ale medicinei moderne. În special, coiling-ul asistat de stent (SAC) și stenturile de direcționare a fluxului sunt esențiale în tratamentul anevrismelelor cu gât larg sau complexe, promovând ocluzia anevrismului și reducând semnificativ riscul de ruptură. Unele dintre tipurile de stenturi și eficacitatea lor sunt prezentate astfel:

• Pipeline Embolization Device, Surpass, Silk, Derivo și FRED: Aceste dispozitive oferă rezultate excelente în tratamentul anevrismelelor mari.

Deși tratamentul cu stent are o rată de complicații mai ridicată în cazul anevrismelelor rupte, profilul de siguranță se îmbunătățește în anevrismele nerupute. Totuși, riscul de evenimente tromboembolice asociate cu SAC și stenturile de direcționare a fluxului poate crește în funcție de durata tratamentului antiplachetar.

Care sunt riscurile și complicațiile plasării stentului?

Riscurile și complicațiile asociate cu tratamentul cu stent pentru anevrismele cerebrale reprezintă preocupări importante pentru pacienți și specialiști. Principalele probleme întâlnite în timpul și după plasarea stentului sunt:
Evenimente tromboembolice:

• Se poate forma un cheag de sânge în interiorul sau în jurul stentului.
• Acest lucru poate conduce la un accident ischemic.
• Primele 40 de zile reprezintă perioada cea mai critică din acest punct de vedere.

Complicații hemoragice:

• Terapia duală antiplachetară (DAPT) poate crește riscul de sângerare.
• În special, utilizarea clopidogrelului poate declanșa evenimente de sângerare.
• La pacienții foarte sensibili la aceste medicamente, riscul de sângerare este mai mare.

Nerespectarea contactului complet între stent și peretele vascular, în special în combinație cu factori precum curburile sau dimensiunea vasului, poate declanșa formarea de cheaguri. În plus, deși utilizarea DAPT este obligatorie, aceasta implică un risc de accident vascular hemoragic. Tratamentul poate provoca, de asemenea, sângerări subcutanate și epistaxis, iar pacienții cu inhibiție puternică a reactivității plachetare prezintă un risc crescut de complicații hemorrhagice severe. Gestionarea acestor riscuri necesită planificarea atentă a duratei DAPT. Utilizarea pe termen lung a DAPT crește riscul de sângerare, în timp ce scurtarea duratei poate spori riscul tromboembolic. Unele studii indică faptul că trecerea la tratamentul antiplachetar unic după o lună de DAPT reduce riscurile de sângerare.

Cine sunt candidații pentru tratamentul cu stent al anevrismelelor cerebrale?

Selecția candidaților pentru tratamentul cu stent al anevrismelelor cerebrale depinde de mai mulți factori. În primul rând, starea generală de sănătate a pacientului este evaluată cu atenție, deoarece aceasta poate influența direct șansele de succes ale tratamentului. În special, pacienții cu structuri vasculare complexe, cum ar fi bifurcațiile mari, pot beneficia mai mult de această metodă. De asemenea, caracteristicile fizice ale anevrismului sunt importante:

• Dimensiunea anevrismului
• Forma anevrismului
• Localizarea anevrismului

Aceste caracteristici determină aplicabilitatea stentului și potențialul de succes al tratamentului. Un anevrism mare și complex indică faptul că coiling-ul asistat de stent este o opțiune mai adecvată. Stenturile, în special la anevrismele cu gât larg, oferă suport structural, sporind eficacitatea tratamentului. De asemenea, o cartografiere detaliată a anatomiei vasculare prin tehnici imagistice este esențială, permițând specialiștilor să evalueze dacă anevrismul este potrivit pentru stentare. În final, profilul de risc al pacientului este, de asemenea, evaluat. Pacienții cu risc crescut de sângerare sau cei care au suferit recent o ruptură de anevrism nu sunt, în general, candidați pentru această metodă.

Cine sunt candidații pentru tratamentul cu stent?

Pacienții candidați pentru tratamentul cu stent prezintă, de obicei, anumite caracteristici specifice. Această metodă este potrivită în special pentru persoanele cu anevrisme cu gât larg sau cu structură complexă, iar o stare generală de sănătate robustă poate accelera procesul de recuperare și reduce riscul complicațiilor post-tratament.

• Pacienții cu anevrism intracranian cu gât larg,
• Cei cu anevrisme de structură complexă care nu sunt candidați pentru intervenție chirurgicală,
• Cei la care anevrismul recidivează în ciuda intervențiilor chirurgicale sau endovasculare anterioare,
• Anevrisme de tip blister,
• Anevrisme uriașe,
• Anevrisme dissectante și fusiforme.

Eligibilitatea acestor pacienți este evaluată prin tehnici imagistice detaliate, iar pe baza structurii și localizării anevrismului se selectează tipul optim de stent. Candidații sunt supuși și unei evaluări complete a stării de sănătate, pentru a determina riscurile și beneficiile plasării stentului. Aceste evaluări sunt esențiale, în special pentru pacienții de vârstă înaintată sau cu afecțiuni medicale severe.

Întrebări frecvente

În ce situații se aplică tratamentul cu stent în anevrismele cerebrale?

Tratamentul asistat de stent este de obicei utilizat în anevrismele cerebrale cu gât larg sau cu formă complexă, în situațiile în care metodele tradiționale de coiling nu sunt suficiente. Într-un studiu pe 157 de anevrisme tratate cu dispozitivul Woven EndoBridge (WEB), s-a raportat că 12,1% dintre cazuri au necesitat plasarea suplimentară a unui stent din cauza gâturilor foarte largi (5,2%) sau a protruziei dispozitivului WEB (94,7%). În altă analiză, din 1.518 anevrisme intracraniene tratate, s-a obținut o rată de succes de 97% la plasarea stenturilor auto-extensibile, cu o rată de ocluzie completă de 88,3%. Aceste date demonstrează eficacitatea metodelor asistate de stent în gestionarea anevrismelelor complexe care nu răspund la tratamentele endovasculare simple.

Cum se realizează procedura de plasare a stentului?

Plasarea stentului pentru anevrismul cerebral, cunoscută sub numele de deviere a fluxului (flow diversion), este o procedură minim invazivă în care un stent, o structură flexibilă asemănătoare unei rețele, este implantat în interiorul vasului pentru a redirecționa fluxul de sânge din zona anevrismului, stimulând formarea unui cheag și reducând riscul de ruptură. Procedura se efectuează printr-o incizie în zona inghinală sau a brațului, iar un cateter este ghidat prin vase, sub control imagistic, către zona anevrismului. După plasarea corectă, stentul se extinde pentru a se conforma peretelui vascular și modifică imediat dinamica fluxului sanguin. Recuperarea este de obicei rapidă, majoritatea pacienților revenind la activitățile normale în decurs de o săptămână. Riscurile includ formarea de cheaguri și reîngustarea vasului, motiv pentru care se administrează medicamente anticoagulante post-procedură, iar monitorizarea regulată este esențială.

La ce trebuie să fie atenți pacienții după tratamentul cu stent?

După tratamentul cu stent pentru anevrismul cerebral, pacienții trebuie să urmeze cu strictețe regimul medicamentos prescris, inclusiv medicamentele antiplachetare, pentru a preveni formarea de cheaguri. Este important să mențină zona intervenției curată și uscată, să monitorizeze semnele de infecție și să evite activitățile fizice intense până la aprobarea medicului. Programările regulate pentru evaluarea stării stentului și a recuperării sunt esențiale. Totodată, pacienții trebuie să fie atenți la simptome precum durerile de cap severe, modificările vederii sau deficitele neurologice și să solicite imediat asistență medicală, iar adoptarea unui stil de viață sănătos (renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale) ajută la reducerea riscului de complicații.

Care este rata de succes pe termen lung a tratamentului cu stent?

Rata de succes pe termen lung a tratamentului cu stent pentru anevrismele cerebrale variază în funcție de tipul stentului și de caracteristicile anevrismului. De exemplu, într-un studiu pe anevrismele intracraniene cu gât larg tratate cu stentul LEO Plus, rata de ocluzie completă la 5 ani a fost de 73,1%, cu un reziduu al gâtului de 14,1% și o anevrismă persistentă de 12,8%. În alt studiu, tratamentele realizate cu combinația dispozitivului WEB și stent au înregistrat o rată de ocluzie completă de 92,9% la 12 luni și o rată de reintervenție de 5,9%. În plus, la anevrismele din circulația posterioară tratate cu stentul Neuroform Atlas, rata de ocluzie completă la 12 luni a fost de 76,7%, iar rata de accident vascular cerebral ipsilateral major a fost de 4,3%.

Care este riscul de complicații în timpul plasării stentului?

Riscul de complicații asociat plasării stentului în tratamentul anevrismei cerebrale este de aproximativ 9,4%, fiind mai mare decât la tratamentul cu coiling fără stent (5,6%). Complicațiile ischemice apar în 7,0% din cazuri la tratamentul cu stent, comparativ cu 3,5% la cel fără stent. Complicațiile hemoragice sunt de 2,3% în tratamentele cu stent și 1,9% în cele fără stent. Rata de mortalitate asociată procedurii este de 2,7% la tratamentele cu stent și 1,1% la cele fără stent. Totodată, tratamentul cu stent reduce rata de recurență a anevrismului la 15,5%, în timp ce în tratamentele fără stent aceasta este de 35,5%. La pacienții tratați cu tehnica stentului de tip Y, rata de ocluzie a anevrismului a fost de 91%, iar ratele de morbiditate și mortalitate permanente au fost de 4% și, respectiv, 2%. În cazurile de anevrisme rupte de urgență, tratamentul cu stent prezintă o rată de complicații permanente de 11%, cu o recurență timpurie a sângerării de 11% și, în cazurile de sângerare recurentă, un risc de deces de 80%.

Care sunt candidații pentru tratamentul cu stent al anevrismelelor cerebrale?

Selecția candidaților pentru tratamentul cu stent al anevrismelelor cerebrale se bazează pe mai mulți factori. În primul rând, starea generală de sănătate a pacientului este evaluată cu atenție, deoarece aceasta influențează direct șansele de succes ale tratamentului. Pacienții cu structuri vasculare complexe, cum ar fi bifurcațiile majore, pot beneficia mai mult de această metodă. De asemenea, caracteristicile fizice ale anevrismului – dimensiunea, forma și localizarea – determină aplicabilitatea stentului și potențialul de succes. Un anevrism mare și complex sugerează că procedura de coiling asistat de stent este cea mai potrivită, deoarece stenturile oferă suport structural, sporind astfel eficacitatea tratamentului. O evaluare imagistică detaliată este esențială pentru a stabili dacă anevrismul este potrivit pentru stentare. În final, profilul de risc al pacientului este luat în considerare; în special, pacienții cu risc crescut de sângerare sau cei care au suferit recent o ruptură nu sunt candidați ideali.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ

Interventional Radiology and Neuroradiology Speaclist Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez graduated from Cerrahpaşa Medical Faculty in 1997. He completed his specialization at Istanbul Education and Research Hospital. He received training in interventional radiology and oncology in London. He founded the interventional radiology department at Istanbul Çam and Sakura City Hospital and became a professor in 2020. He holds many international awards and certificates, has over 150 scientific publications, and has been cited more than 1500 times. He is currently working at Medicana Ataköy Hospital.