Ce este Sindromul de Congestie Pelvină (PCS)?

Sindromul de congestie pelvină este o afecțiune caracterizată prin durere pelviană care se intensifică mai ales în perioadele prelungite de stat în picioare, cauzată de dilatarea sistemului venos din pelvis și de insuficiența valvelor venoase.

Pentru diagnosticarea sindromului de congestie pelvină se utilizează tehnici imagistice precum ecografia Doppler și venografia, care permit detectarea refluxului venos și a varicelor; astfel se poate stabili un diagnostic corect și un plan de tratament țintit.

Printre opțiunile de tratament pentru sindromul de congestie pelvină se numără scleroterapia, embolizarea endovasculară sau ligatura chirurgicală; abordarea este determinată în funcție de situația individuală și severitatea simptomelor.

Prin tratamentul adecvat, durerea și calitatea vieții se îmbunătățesc semnificativ; diagnosticarea precoce și intervenția timpurie permit revenirea rapidă a pacientului la funcțiile zilnice.

Numele Afecțiunii	Sindromul de Congestie Pelvină (SCP)
Definiție	Este un sindrom de durere cronică care apare din cauza dilatării venelor (venelor pelvine) și acumulării de sânge în regiunea pelvină. Este întâlnit în special la femei.
Simptome	Durere pelvină cronică (de obicei de peste 6 luni), senzație de presiune în zona inghinală sau lombară, durere în timpul sau după contactul sexual, intensificarea durerii în timpul menstruației, senzație de plenitudine în partea inferioară a abdomenului, modificări ale obiceiurilor urinare și intestinale.
Cauze	Insuficiența valvelor din venele pelvine duce la refluxul sângelui și acumularea acestuia în venele dilatate. În timpul sarcinii, dilatarea vaselor de sânge și modificările hormonale pot contribui, de asemenea, la apariția acestei afecțiuni.
Factori de Risc	Istoric de sarcini multiple, niveluri ridicate de estrogen, antecedente de varice pelvine, statul prelungit în picioare sau șezut, predispoziție genetică.
Metode de Diagnostic	Ecografie pelvină, ecografie Doppler, imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), tomografie computerizată (CT), venografie (pentru vizualizarea detaliată a vaselor de sânge).
Metode de Tratament	Medicamente analgezice, terapie hormonală (pentru reducerea dilatării venelor), proceduri minim invazive (embolizarea venelor pelvine), în cazuri rare intervenție chirurgicală.
Complicații	Durere cronică din cauza acumulării de sânge în organele pelvine, disfuncții sexuale, scăderea calității vieții, rareori formarea de cheaguri de sânge (tromboză).
Necesitatea Intervenției Chirurgicale	În cazurile severe care nu răspund la alte tratamente se poate lua în considerare tratamentul chirurgical; se pot efectua proceduri de ligaturare sau excizie a venelor.
Durata Vindecării	Variază în funcție de tratament; pacienții se recuperează în general în câteva zile după embolizare; în cazul intervențiilor chirurgicale pot fi necesare câteva săptămâni.
Metode de Prevenție	Evitarea statului prelungit în picioare sau șezut, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, controale pelvine regulate în timpul sarcinii.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

CV Articole

Premii Recenzii

Ce este Sindromul de Congestie Pelvină?

Sindromul de Congestie Pelvină (SCP) este o afecțiune cronică ce provoacă durere de lungă durată în regiunea pelvină. În acest sindrom, venele dilatate și valvele care nu funcționează permit sângelui să se întoarcă înapoi. Refluxul de sânge determină acumularea și presiunea în pereții venelor, ceea ce provoacă durere. În special, dilatarea venelor și acumularea sângelui exercită presiune asupra nervilor, agravând disconfortul. SCP este asociat frecvent cu modificările structurii vasculare în timpul sarcinii și cu nivelurile ridicate de estrogen. Deși este întâlnit în general la femeile aflate în perioada premenopauzală, poate afecta și alte grupe de vârstă. În concluzie, SCP poate afecta semnificativ calitatea vieții femeilor.

Care sunt cauzele Sindromului de Congestie Pelvină?

Cauzele Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) sunt rezultatul interacțiunii mai multor factori principali. În primul rând, insuficiența venoasă și refluxul venos sunt cauzele de bază ale acestei afecțiuni. Disfuncția valvelor din regiunea pelvină duce la refluxul sângelui și, implicit, la congestie pelvină. De asemenea, creșterea nivelului de estrogen în timpul sarcinii și modificările hormonale ale ciclului menstrual se numără printre factorii declanșatori ai SCP.

Efectul modificărilor hormonale asupra venelor pelvine este foarte important. Creșterea hormonului estrogen determină dilatarea vaselor de sânge și favorizează formarea varicelor.

În plus, la unele femei, nașterile multiple joacă un rol în dezvoltarea SCP. Creșterea volumului sanguin și modificările fizice din timpul sarcinii determină dilatarea venelor pelvine și afectarea funcției venoase. În plus, anumite variații anatomice pot crește riscul de SCP.

• Nutcracker (Sindromul Spargătorului de Nuci): Această afecțiune, care apare prin comprimarea venei renale stângi, poate cauza reflux de sânge în venele pelvine.
• May-Thurner: Acest sindrom, rezultat din comprimarea venei iliace stângi, poate duce la hipertensiune venoasă și crește riscul de SCP.

În cele din urmă, predispoziția genetică și factorii de stil de viață nu trebuie neglijați. Tendințele genetice care slăbesc peretele venos pot declanșa SCP. Factori de stil de viață precum obezitatea contribuie la creșterea presiunii venoase, intensificând simptomele. Acești factori joacă un rol important în apariția și progresia SCP.

WhatsApp 24/7
Apasă Aici!

Apasă aici pentru suport WhatsApp 24/7!

Δ

*Vă recomandăm să completați toate câmpurile pentru a primi cel mai bun răspuns posibil.

Cât de Frecvent Este Sindromul de Congestie Pelvină?

Deși prevalența Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) variază în funcție de studii, este destul de ridicată în special în rândul femeilor care suferă de durere pelvină cronică. Cercetările arată că această afecțiune poate apărea la 10% până la 40% dintre femei. De asemenea, se estimează că până la 60% dintre femeile care prezintă dilatarea venelor ovariene au risc de a dezvolta SCP.

SCP afectează în general femeile aflate în perioada premenopauzală și este mai frecvent întâlnit la cele care au avut mai multe sarcini. Vârsta medie de diagnosticare este între 30 și 50 de ani. SCP nu se limitează doar la femeile aflate în perioada reproductivă, ci poate fi observat și la femeile aflate în postmenopauză. Aceasta arată că prevalența SCP este mai mare decât se credea anterior.

Simptomele SCP includ durere pelvină cronică, dismenoree și dispareunie și au fost, de asemenea, asociate cu următoarele situații:

• Creșterea durerii în timpul statului prelungit în picioare sau pe scaun
• Vene varicoase observate la nivelul vulvei și membrelor inferioare
• Stres psihologic cauzat de disconfortul pelvin

Din punct de vedere psihologic, SCP poate duce la probleme precum depresia în 25% până la 50% dintre cazuri. Studiile populaționale care utilizează tehnici imagistice au identificat varice pelvine la 38% până la 47% dintre femeile asimptomatice. Aceasta sugerează că prevalența potențială a SCP poate fi mai mare decât se raportează. În concluzie, cercetările mai ample privind SCP sunt esențiale pentru a înțelege adevărata sa răspândire.

Care Este Procesul de Apariție a Sindromului de Congestie Pelvină?

Sindromul de Congestie Pelvină (SCP) este o afecțiune cronică care se dezvoltă din cauza disfuncției vaselor pelvine. În apariția SCP joacă un rol insuficiența valvelor venoase, efectele hormonale și complexitatea anatomică a pelvisului. În primul rând, insuficiența valvelor venoase reprezintă mecanismul de bază al sindromului. În mod normal, aceste valve previn refluxul sanguin, dar în caz de insuficiență, sângele se întoarce înapoi și presiunea în vene crește.

În timp, disfuncția acestor valve duce la apariția varicelor. Venele pelvine dilatate devin tortuoase, ceea ce sporește acumularea de sânge și determină dureri cronice. De asemenea, efectele hormonale joacă un rol determinant în dezvoltarea SCP. În special estrogenul, în timpul sarcinii, favorizează dilatarea vaselor pelvine și agravează insuficiența valvulară, motiv pentru care femeile sunt mai sensibile la SCP.

Aranjamentul anatomic al vaselor pelvine contribuie, de asemenea, la apariția sindromului. Sistemul venos din această zonă formează o rețea vasculară complexă, iar în anumite situații se poate produce obstrucție venoasă, amplificând efectele varicelor pelvine. În special, afecțiuni precum sindromul May-Thurner și sindromul Nutcracker contribuie la obstrucția venoasă secundară.

Contactează-l acum pe Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez pentru informații detaliate și pentru a programa o consultație!

Contact prin Whatsapp

Care Sunt Simptomele Sindromului de Congestie Pelvină?

Sindromul de Congestie Pelvină (SCP) este o afecțiune recunoscută în special prin durerea pelvină cronică și prin scăderea calității vieții. Această durere poate dura mai mult de șase luni și este descrisă de obicei ca o senzație surdă, persistentă. Durerea devine mai pronunțată în timpul statului prelungit în picioare sau șezut, deoarece aceste poziții cresc presiunea asupra venelor pelvine. În plus, modificările hormonale din timpul menstruației pot intensifica durerea.

Simptomele SCP includ următoarele:

• Statul Prelungit în Picioare sau Pe Scaun: Durerea se intensifică din cauza presiunii exercitate asupra venelor pelvine.
• Ciclul Menstrual: Modificările hormonale favorizează dilatarea venelor și intensifică durerea.
• Activitate Sexuală: Este frecventă apariția durerii în timpul sau după actul sexual, cauzată de dilatarea venelor pelvine.
• Efort Fizic: Activități precum mersul pe jos sau ridicarea de greutăți suprasolicită venele dilatate și agravează simptomele.
• Sarcina: Mai ales în sarcinile ulterioare, hormonii și presiunea intraabdominală crescută pot accentua simptomele.

Pe lângă durerea pelvină cronică, pot apărea și alte simptome. Se pot observa vene varicoase în zona coapselor, șoldurilor sau regiunii vaginale, precum și dureri lombare care pot iradia spre picioare. În plus, presiunea asupra vezicii urinare poate determina o frecvență crescută a micțiunii. Balonarea abdominală și senzația de greutate în regiunea pelvină sunt și ele simptome frecvente. Deoarece aceste simptome pot coincide cu alte afecțiuni pelvine, diagnosticul este adesea dificil și poate necesita investigații imagistice detaliate.

Cum se Diagnostică Sindromul de Congestie Pelvină?

Diagnosticarea Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) necesită utilizarea combinată a mai multor metode, din cauza structurii sale complexe și a asemănării simptomelor cu alte afecțiuni pelvine. SCP se manifestă de obicei prin durere pelvină cronică ce durează mai mult de șase luni la femeile aflate în perioada premenopauzală. În acest proces, se aplică diferite abordări, precum evaluarea clinică și tehnicile imagistice, pentru a se ajunge la un diagnostic corect.

• Evaluare Clinică: Dacă în istoricul pacientului apare o durere pelvină surdă ce se agravează în timpul statului în picioare, al ciclului menstrual sau al activității sexuale, se suspectează SCP. Totuși, astfel de simptome pot apărea și în multe alte afecțiuni.
• Ecografie: Prin ecografie transvaginală sau transabdominală se poate evalua dilatarea vaselor pelvine. Se examinează în special starea venelor ovariene, însă sensibilitatea acestei metode nu este întotdeauna ridicată.
• Imagistică prin Rezonanță Magnetică (IRM): IRM realizată cu substanță de contrast este o metodă eficientă pentru detectarea vaselor dilatate și excluderea altor cauze ale SCP. Este frecvent preferată pentru eliminarea altor cauze ale durerii.
• Venografie CT: Venografia realizată prin tomografie computerizată oferă o imagine detaliată a sistemului venos pelvin. Această metodă poate confirma dilatarea sau refluxul în venele ovariene.
• Venografie Pelvină: Prin injectarea unui colorant în venele pelvine, se obțin imagini detaliate ale sistemului venos. Această metodă, considerată standardul de aur, este utilizată de obicei în cazurile în care alte tehnici imagistice nu sunt suficiente.
• Laparoscopie: Uneori se efectuează laparoscopie pentru a exclude alte cauze ale durerii pelvine, însă datorită progresului tehnologiilor imagistice, această metodă este utilizată mai rar.

Cum se Tratează Sindromul de Congestie Pelvină?

Sindromul de Congestie Pelvină (SCP) este o afecțiune care se tratează de obicei prin proceduri minim invazive, metoda principală fiind embolizarea venei pelvine (EVP). Această procedură vizează vasele dilatate care cauzează durerea pelvină cronică și are ca scop ameliorarea simptomelor. Intervențiile asupra venelor ovariene și iliace interne dilatate contribuie semnificativ la reducerea durerii. În timpul embolizării, se utilizează diferite materiale embolice pentru a bloca vasele dilatate. Aceste materiale sunt introduse în vase sub ghidaj fluoroscopic și blochează fluxul sanguin, oferind astfel alinare.

Cercetările privind eficacitatea EVP în tratamentul SCP arată o îmbunătățire semnificativă la majoritatea pacienților. Rata de succes variază în funcție de tipul de material utilizat și de caracteristicile specifice ale vaselor tratate.

• Embolizarea exclusivă a venelor ovariene: Asigură ameliorare la peste 90% dintre pacienți.
• Tratamentul combinat al venelor ovariene și iliace interne: Poate oferi alinare în până la 96% din cazuri.

EVP este considerată o metodă sigură și are o rată scăzută de complicații. Deși majoritatea pacienților resimt dureri ușoare și temporare după procedură, efectele adverse persistente sunt rare. De obicei, pacienții se pot întoarce la activitățile zilnice în termen de 24 de ore de la intervenție. Studiile indică rate tehnice ridicate de succes pentru această metodă și arată că 70-95% dintre pacienți experimentează o reducere semnificativă a durerii pelvine. Rezultatele pe termen lung indică faptul că recurența simptomelor este redusă, deși în unele cazuri pot fi necesare proceduri repetate.

Care Sunt Factorii de Risc ai Sindromului de Congestie Pelvină?

Factorii de risc ai Sindromului de Congestie Pelvină includ numeroși factori importanți care pot contribui la apariția acestei afecțiuni la femei. Acest sindrom, care afectează în special femeile aflate în perioada fertilă, poate apărea în asociere cu factori biologici și de stil de viață. În primul rând, antecedentele de sarcină cresc riscul de SCP. În timpul sarcinii, vasele din pelvis se dilată și pot să nu revină la starea inițială după naștere, ceea ce duce la insuficiență venoasă. Efectele hormonale sunt, de asemenea, printre factorii de risc. Estrogenul, în special în anii de reproducere, contribuie la dilatarea vaselor și crește probabilitatea de apariție a SCP.

În plus, persoanele care au antecedente familiale de varice sau vene varicoase la nivelul picioarelor prezintă risc crescut de a dezvolta SCP. Această situație poate indica o insuficiență venoasă pelvină subiacentă. De asemenea, factorii de risc pentru insuficiența venoasă pelvină trebuie luați în considerare. Valvele slabe din vene permit refluxul sângelui și determină dilatarea acestora.

În plus, sindroamele de compresie vasculară precum Sindromul Nutcracker (Spargătorul de Nuci) și Sindromul May-Thurner se numără printre afecțiunile care pot influența dezvoltarea SCP. Aceste condiții obstrucționează fluxul sanguin în regiunea pelvină.

Când Poate Fi Tratat Sindromul de Congestie Pelvină?

Tratamentul Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) este evaluat în funcție de diverși factori și necesită, de obicei, proceduri de radiologie intervențională. În primul rând, una dintre cele mai importante indicații pentru tratament este durerea pelvină cronică care durează mai mult de șase luni și nu are altă cauză identificabilă. Această durere se agravează frecvent în timpul statului îndelungat în picioare, șezut, activității sexuale sau în timpul menstruației. Alte situații care necesită tratament includ dilatarea vaselor pelvine și semnele de insuficiență venoasă. În special, dilatarea venelor pelvine și refluxul confirmat prin imagistică reprezintă indicatori diagnostici importanți pentru inițierea tratamentului.

De asemenea, embolizarea venoasă pelvină ar trebui luată în considerare în următoarele situații:

• Durere pelvină cronică: Această durere de lungă durată și non-ciclică se agravează odată cu activitatea fizică sau statul prelungit în poziție verticală.
• Insuficiență venoasă și varice: Este importantă observarea refluxului venos și a dilatării la nivelul venelor ovariene sau iliace interne în investigațiile cu RMN, ecografie Doppler sau venografie.
• Tratament conservator eșuat: În cazul în care tratamentele conservatoare precum terapia hormonală, gestionarea durerii sau fizioterapia nu oferă o ameliorare suficientă, pot fi evaluate proceduri intervenționale.
• Simptome concomitente și varice pelvine: Dacă sunt prezente vene varicoase proeminente la nivelul vulvei, perineului sau coapsei, este necesar tratamentul.
• Sindroame venoase asociate: Afecțiuni precum Sindromul Nutcracker sau Sindromul May-Thurner contribuie la hipertensiunea venoasă pelvină și trebuie luate în considerare în planul terapeutic.
• Nașteri multiple: Sarcinile repetate, împreună cu dilatarea crescută a venelor, pot intensifica simptomele SCP.

Când Nu Poate Fi Aplicat Tratamentul Sindromului de Congestie Pelvină?

Radiologia intervențională utilizată în tratamentul Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) și în special embolizarea transcateter nu poate fi aplicată în anumite situații. Diverse contraindicații includ circumstanțe în care acest tratament ar putea reprezenta un risc sau ar îngreuna procesul terapeutic. Principalele situații în care procedura de embolizare nu poate fi aplicată sunt următoarele:

• Sarcina: Din cauza riscului de a dăuna fătului, această procedură nu este recomandată în timpul sarcinii. Prin urmare, tratamentul prin embolizare nu se aplică de obicei în perioada de sarcină.
• Alergie Severă la Substanțele de Contrast: În cadrul procedurii se utilizează substanțe de contrast pentru a vizualiza mai clar vasele de sânge. Totuși, pacienții care prezintă reacții alergice severe la aceste substanțe nu sunt considerați candidați potriviți pentru embolizare.
• Coagulopatie sau Tulburări Hemoragice Necontrolate: La persoanele cu probleme de coagulare a sângelui sau aflate sub tratament cu anticoagulante, embolizarea poate fi riscantă. Sângerările necontrolate pot duce la complicații în timpul sau după procedură.
• Insuficiență Renală: Substanțele de contrast utilizate în timpul embolizării pot afecta rinichii. La persoanele cu funcție renală afectată, acest lucru prezintă un risc crescut și tratamentul nu este recomandat.
• Malignitate Pelvină: În prezența unei malignități în regiunea pelvină, se evaluează alte opțiuni terapeutice. Malignitatea poate influența negativ succesul tratamentului prin embolizare.
• Infecții Pelvine Severe: Embolizarea nu este recomandată pacienților cu infecție pelvină activă. Din cauza riscului de răspândire sistemică a infecției și agravării acesteia, aceste cazuri sunt considerate contraindicații.
• Tromboză Pelvină: La persoanele care prezintă tromboză în regiunea pelvină, embolizarea nu trebuie efectuată. Această afecțiune crește riscul ca trombul să se mobilizeze în timpul embolizării și să ajungă la plămâni.

Care Este Procesul de Vindecare După Tratamentul Sindromului de Congestie Pelvină?

Procesul de vindecare al pacienților cu Sindrom de Congestie Pelvină (SCP) după tratamentul prin embolizare decurge de obicei rapid și fără probleme. După această procedură minim invazivă, mulți pacienți sunt externați în aceeași zi, fără a necesita spitalizare prelungită. În prima săptămână pot apărea plângeri precum crampe ușoare și durere în partea inferioară a abdomenului, dar aceste simptome se ameliorează de obicei într-un timp scurt.

• Durerea poate fi gestionată cu ușurință cu medicamente care nu necesită rețetă.
• Unii pacienți pot prezenta efecte secundare ușoare precum febră și oboseală, care dispar în câteva zile.
• De obicei, pacienții pot reveni la activitățile zilnice în 3–7 zile.

Totuși, se recomandă evitarea activităților fizice solicitante după tratament. Pe termen lung, majoritatea pacienților experimentează o ameliorare semnificativă a simptomelor și o reducere considerabilă a durerii cronice. Totuși, se cunoaște faptul că, în cazuri rare, simptomele pot recidiva după tratament.

Cum Poate Fi Prevenit Sindromul de Congestie Pelvină?

Prevenirea Sindromului de Congestie Pelvină (SCP) presupune reducerea factorilor de risc și sprijinirea circulației venoase. Practicarea regulată a exercițiilor fizice reduce acumularea de sânge în zona pelvină și îmbunătățește întoarcerea venoasă. În același mod, menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce presiunea asupra venelor pelvine. De asemenea, evitarea statului prelungit în șezut sau în picioare este eficientă în prevenirea stazei venoase. În plus, controlul nivelurilor hormonale poate reduce dilatarea vaselor de sânge.

Strategiile preventive recomandate includ:

• Exerciții Regulate: Îmbunătățesc circulația sângelui în zona pelvină.
• Menținerea unei Greutăți Sănătoase: Sprijină sănătatea venoasă prin reducerea presiunii suplimentare.
• Schimbarea Poziției: Evitați să rămâneți prea mult timp în aceeași poziție.
• Gestionarea Hormonilor: Controlul nivelurilor de estrogen poate fi benefic.
• Planificarea Sarcinii: Prevenirea sarcinilor frecvente poate proteja sănătatea venoasă.

Întrebări Frecvente

Prin ce mecanisme apare sindromul de congestie pelvină?

Sindromul de congestie pelvină se dezvoltă prin acumularea de sânge în venele ovariene și pelvine. Insuficiența valvelor venoase sau dilatarea venelor provoacă durere cronică în regiunea pelvină.

În ce grupă de vârstă este mai frecvent sindromul de congestie pelvină?

Această afecțiune este întâlnită în special la femeile aflate la vârsta fertilă. La femeile cu sarcini multiple, sistemul venos este mai solicitat, ceea ce duce la o prevalență crescută și simptome mai pronunțate.

De ce este durerea de lungă durată în sindromul de congestie pelvină?

Venele pelvine dilatate încetinesc circulația sângelui și cresc presiunea asupra țesuturilor. Aceasta duce la durere cronică accentuată la sfârșitul zilei, după statul îndelungat în picioare sau după contactul sexual.

Cu ce alte boli poate fi confundat sindromul de congestie pelvină?

Endometrioza, fibromul uterin, chisturile ovariene și infecțiile tractului urinar pot provoca dureri pelvine similare. De aceea, este necesară o examinare detaliată și metode imagistice pentru un diagnostic corect.

Ce metode imagistice se folosesc în diagnosticarea sindromului de congestie pelvină?

Se pot folosi ecografia, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și tomografia computerizată (CT). Venografia este metoda de diagnostic care arată cel mai clar dilatarea și refluxul venos în venele pelvine.

Cum evoluează sindromul de congestie pelvină în timpul sarcinii?

În timpul sarcinii, dilatarea vaselor se accentuează, ceea ce poate agrava simptomele. Totuși, după naștere, unele femei pot observa o ameliorare a simptomelor. Sarcinile repetate pot crește riscul ca afecțiunea să devină permanentă.

Cum se aplică embolizarea în tratamentul sindromului de congestie pelvină?

În embolizare, se pătrunde prin zona inghinală și se blochează venele problematice, împiedicând participarea venelor dilatate la circulația sanguină. Această metodă minim invazivă reduce semnificativ durerea și scurtează timpul de recuperare.

În ce cazuri este necesar tratamentul chirurgical în sindromul de congestie pelvină?

În cazul pacienților care nu beneficiază de pe urma embolizării sau care continuă să aibă simptome severe, se poate lua în considerare tratamentul chirurgical. Prin ligaturarea sau îndepărtarea venelor se reglează circulația sângelui.

Cum afectează sindromul de congestie pelvină viața sexuală?

Afecțiunea poate provoca durere în timpul sau după contactul sexual. Aceasta afectează negativ calitatea vieții sexuale atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic.

Pot schimbările stilului de viață reduce durerea cauzată de sindromul de congestie pelvină?

Evitarea statului prelungit în picioare, exercițiile fizice regulate și menținerea controlului greutății pot reduce durerea. Cu toate acestea, pentru o soluție permanentă este de obicei necesar un tratament medical sau intervențional.