Carcinomul tiroidian folicular este al doilea cel mai frecvent tip de cancer tiroidian diferențiat. Are tendința de a metastaza pe cale hematogenă. Rata de supraviețuire este ridicată în cazul unui diagnostic precoce.
Printre factorii de risc pentru carcinomul tiroidian folicular se numără deficitul de iod, vârsta înaintată și predispoziția genetică. Diagnosticul se pune, de obicei, după intervenția chirurgicală.
În tratamentul carcinomului tiroidian folicular se efectuează tiroidectomie totală. Terapia cu iod radioactiv și terapia de suprimare a TSH-ului reduc riscul de recidivă.
În monitorizarea carcinomului tiroidian folicular, nivelul de tiroglobulină, ecografia cervicală și testele hormonale se efectuează periodic. Prognosticul este bun cu tratament precoce.
| Numele bolii | Carcinom tiroidian folicular |
| Definiție | Un tip rar, dar potențial agresiv de cancer tiroidian, care provine din celulele foliculare ale glandei tiroide. |
| Simptome | Masă sau umflătură nedureroasă la nivelul gâtului, răgușeală, dificultăți la înghițire sau respirație (în cazuri avansate), durere în gât sau în zona cervicală. |
| Cauze | Factori genetici, deficit de iod, expunere la radiații, antecedente familiale de cancer tiroidian pot contribui la dezvoltarea bolii. |
| Factori de risc | Vârsta înaintată, sexul feminin, niveluri scăzute de iod, expunerea la radiații, istoric familial de cancer tiroidian. |
| Metode de diagnostic | Examinare fizică, ecografie tiroidiană, teste sanguine (T3, T4, TSH), biopsie prin aspirație cu ac fin (pentru diagnostic), scanare cu iod radioactiv, imagistică PET sau CT/MRI. |
| Metode de tratament | Chirurgie (tiroidectomie totală sau subtotală), terapie cu iod radioactiv (pentru a preveni răspândirea cancerului sau a distruge celulele rămase), terapie de substituție hormonală, rar radioterapie sau chimioterapie. |
| Monitorizare și urmărire | După tratament se monitorizează regulat nivelul de tiroglobulină, se efectuează ecografie cervicală și, la nevoie, scanare cu iod radioactiv. |
| Complicații | Răspândirea cancerului la ganglionii limfatici cervicali sau la alte organe, risc de recidivă, răgușeală (după intervenția chirurgicală), hipotiroidism (după tiroidectomie). |
| Prognostic | Prognosticul este, în general, bun cu diagnostic și tratament precoce; însă în cazurile diagnosticate tardiv sau în stadii avansate, tratamentul poate fi mai complex. |
| Metode de prevenție | Aport adecvat de iod, evitarea expunerii la radiații, controale și screening-uri regulate la persoanele cu antecedente familiale de cancer tiroidian. |
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.
Ce este carcinomul tiroidian folicular?
Carcinomul tiroidian folicular este o boală care provine din celulele foliculare ale glandei tiroide și face parte din grupul cancerelor tiroidiene diferențiate. Acest tip de cancer reprezintă 10-15% din toate cancerele tiroidiene și este mai frecvent în regiunile unde se înregistrează deficit de iod. De obicei, apare sub forma unui nodul tiroidian solitar cu creștere lentă. Totuși, comparativ cu alte tipuri de cancer tiroidian, are o probabilitate mai mare de invazie vasculară. Această caracteristică crește riscul de metastazare la organele îndepărtate, în special la nivelul plămânilor și oaselor. Deși riscul de răspândire la ganglionii limfatici este scăzut, posibilitatea de metastază la organele îndepărtate crește din cauza tendinței de invazie a vaselor de sânge. Acest aspect este important pentru evoluția bolii.
Care sunt cauzele cancerului tiroidian folicular?
Carcinomul tiroidian folicular (FTC) apare prin interacțiunea mai multor factori genetici și de mediu. Mutațiile genetice joacă un rol important în acest tip de cancer. Majoritatea cazurilor de FTC sunt asociate cu mutații în familia de gene RAS sau cu fuziunea genică PAX8-PPARγ. Aceste mutații determină activarea anormală a căilor de semnalizare care controlează creșterea celulară și accelerează dezvoltarea tumorii.
Pe lângă acestea, activarea căii de semnalizare PI3K/AKT reprezintă un factor critic în apariția FTC. Inactivarea genei supresoare tumorale PTEN, precum și mutațiile din genele PIK3CA și AKT1 contribuie la acest proces. Factorii de mediu nu pot fi neglijați; în special deficitul de iod este considerat un factor de risc puternic pentru FTC. În regiunile cu aport insuficient de iod, formarea gușei este mai frecventă și acest fapt poate duce la dezvoltarea FTC.
Printre cauzele FTC se numără și influențele hormonale. Activarea excesivă a hormonului stimulator tiroidian (TSH) poate determina proliferarea necontrolată a celulelor tiroidiene. De asemenea, s-a constatat că în cazurile de FTC, anumite microARN-uri prezintă niveluri de expresie anormal de ridicate. Aceste microARN-uri afectează genele care reglează creșterea celulară și contribuie la progresia cancerului.
Alți factori genetici au, de asemenea, un rol important în formarea FTC. În mod special, mutațiile din genele supresoare tumorale precum p53 și modificările din oncogenele c-myc și c-fos pot crește agresivitatea și potențialul metastatic al cancerului.
Cât de frecvent este cancerul tiroidian folicular?
Carcinomul tiroidian folicular (FTC) reprezintă 10-15% din toate cazurile de cancer tiroidian și este un tip important de cancer tiroidian. Prevalența acestuia variază în funcție de factori precum vârsta, sexul și regiunea geografică. FTC este în general mai frecvent la femei decât la bărbați. Această tendință este observată și în statisticile globale. La femei, prevalența este de aproximativ trei ori mai mare decât la bărbați. De asemenea, FTC este diagnosticat mai frecvent la persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani. Vârsta medie de diagnostic este de aproximativ 51 de ani. La femei, incidența cea mai mare se observă în grupa de vârstă 55-59 de ani, în timp ce la bărbați acest interval diferă ușor.
Prevalența FTC diferă semnificativ și în funcție de regiunea geografică. În special în regiunile cu niveluri ridicate de iod sunt raportate mai multe cazuri, în timp ce în zonele cu deficit de iod numărul cazurilor este mai redus.
- Ratele de incidență: între 0,5 și 2,5 cazuri la 100.000 de persoane pe an.
- Diferențe de gen: de trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați.
- Factorul vârstă: cel mai frecvent între 45 și 65 de ani, cu vârsta medie de diagnostic la 51 de ani.
- Distribuția geografică: mai frecvent în regiunile cu niveluri ridicate de iod.
Creșterea incidenței FTC este asociată cu metode de detectare mai avansate și cu o conștientizare crescută. Factori de stil de viață precum obezitatea și expunerea la radiații contribuie, de asemenea, la această tendință.
*Vă recomandăm să completați toate câmpurile pentru a primi cel mai bun răspuns posibil.
Care este procesul de formare al cancerului tiroidian folicular?
Procesul de formare al cancerului tiroidian folicular este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori genetici și de mediu. În primul rând, mutațiile genetice joacă un rol important în dezvoltarea acestui tip de cancer. În majoritatea cazurilor de FTC sunt observate mutații în familia oncogenelor Ras, iar aceste mutații contribuie la formarea tumorii prin accelerarea proliferării celulare. În același timp, anomalii cromozomiale precum fuziunea proteică PAX8-PPARγ pot susține creșterea cancerului tiroidian folicular.
Pe lângă acestea, factorii de mediu influențează de asemenea dezvoltarea acestui tip de cancer. Deficitul de iod este un factor de risc semnificativ în regiunile în care FTC este mai frecvent. Deficitul de iod poate stimula hiperplazia celulelor foliculare și astfel poate crește riscul de dezvoltare a cancerului. De asemenea, expunerea la radiații în perioada copilăriei reprezintă un risc important în apariția acestui cancer. Această expunere poate declanșa mutații în celulele tiroidiene și poate conduce la dezvoltarea cancerului.
Caracteristicile histologice ale FTC explică de asemenea modul în care se dezvoltă tumora. Acest cancer provine din celulele epiteliale foliculare și este cunoscut pentru structura sa capsulată. Prezența invaziei vasculare sau capsulare este esențială în determinarea malignității tumorii.
Care sunt simptomele cancerului tiroidian folicular?
Cancerul tiroidian folicular este adesea dificil de diagnosticat deoarece în stadiile incipiente nu prezintă simptome evidente. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea anumite simptome. Cel mai frecvent simptom este prezența unui nodul sau a unei mase palpabile la nivelul gâtului. Pe măsură ce tumora crește, pacienții pot începe să resimtă durere. Durerea la nivelul gâtului, maxilarului sau urechii este un simptom frecvent. Tumorile aflate în apropierea corzilor vocale pot duce la răgușeală.
În acest tip de cancer, tumorile mari pot exercita presiune asupra esofagului și pot cauza dificultăți la înghițire. De asemenea, dacă apasă asupra traheei, poate apărea dificultate în respirație. Aceste simptome pot deveni mai grave pe măsură ce boala avansează. În cazul în care cancerul se răspândește către ganglionii limfatici, se poate observa umflarea acestora.
La unii pacienți, cancerul poate duce la o tuse persistentă, apărută fără prezența unei infecții respiratorii. Dacă boala metastazează, pot apărea simptome diferite în funcție de zonele afectate. De exemplu, în caz de metastaze osoase, se poate resimți durere la nivelul oaselor.
Aceste simptome nu indică întotdeauna prezența cancerului, dar simptomele persistente și neobișnuite necesită investigații suplimentare. În mod special, persoanele cu factori de risc ar trebui să fie atente.
Cum se diagnostichează cancerul tiroidian folicular?
Diagnosticul carcinomului tiroidian folicular (FTC) se stabilește printr-o combinație de metode. În primul rând, biopsia cu aspirație cu ac fin (FNA) este frecvent utilizată în evaluarea nodulilor tiroidieni. Totuși, în cazul FTC, această metodă poate fi insuficientă pentru a distinge clar între adenomul folicular și carcinom, deoarece pentru diagnosticul FTC este necesară demonstrarea invaziei capsulare sau vasculare.
Diagnosticul definitiv se stabilește, de obicei, prin analiza histopatologică a țesutului obținut după intervenția chirurgicală. Este esențială identificarea semnelor de invazie în această analiză. Prin urmare, diagnosticul cancerului tiroidian folicular se pune după rezecția chirurgicală.
Metodele de imagistică joacă, de asemenea, un rol important în procesul de diagnostic. În special, ecografia este adesea utilizată pentru a evalua structura și caracteristicile nodulului tiroidian. Scanările cu iod radioactiv pot ajuta la detectarea răspândirii cancerului datorită capacității celulelor FTC de a capta iodul.
Metodele utilizate în procesul de diagnostic sunt următoarele:
- Biopsia prin aspirație cu ac fin (FNA): Poate fi limitată în diferențierea precisă în diagnosticul FTC.
- Rezecția chirurgicală și histopatologia: Diagnosticul se stabilește prin detectarea invaziei capsulare și vasculare.
- Imagistică: Ecografia și scanările cu iod radioactiv sunt frecvent utilizate.
- Captarea iodului radioactiv: Capacitatea celulelor FTC de a capta iodul joacă un rol important în diagnostic.
- Teste moleculare: Teste precum mutațiile genei RAS pot susține diagnosticul.
Aceste metode sunt utilizate împreună pentru a asigura diagnosticul corect al FTC.
Cum se tratează cancerul tiroidian folicular?
În tratamentul cancerului tiroidian folicular, radiologia intervențională oferă o opțiune importantă în cazurile în care metodele tradiționale sunt insuficiente. Aceste tehnici minim invazive sunt aplicate eficient mai ales în cazurile avansate sau recurente. Când sunt utilizate ca alternativă la intervenția chirurgicală, au avantajul de a oferi un tratament țintit cu mai puține efecte secundare. Șansele de tratament sunt crescute în cazurile avansate sau la pacienții rezistenți la iod radioactiv.
Principalele tehnici de radiologie intervențională sunt:
- Ablarea prin radiofrecvență (RFA): Produce căldură cu energie electrică și distruge celulele canceroase. Este utilizată pe scară largă în leziunile metastatice.
- Crioablația: Distruge țesutul canceros prin înghețare și este potrivită pentru pacienții la care deteriorarea termică trebuie menținută la un nivel minim.
- Ablarea cu etanol (Injecție percutanată cu etanol – PEI): Celulele canceroase sunt distruse prin injectarea de alcool în tumoră. Este aplicată în cazul nodulilor mici sau recurențelor locale.
- Embolizarea selectivă a arterei: Vizează oprirea fluxului sanguin către leziunile metastatice pentru a le opri din creștere. Poate fi combinată cu alte tratamente precum chimioterapia.
Aceste metode sunt de obicei preferate pentru pacienții inoperabili sau care nu pot tolera intervențiile chirurgicale. În același timp, aceste tehnici ajută la controlul răspândirii cancerului în organism și la îmbunătățirea calității vieții. Ele oferă opțiuni de tratament sigure și eficiente, mai ales pentru pacienții cu risc chirurgical ridicat.
Care sunt factorii de risc ai cancerului tiroidian folicular?
Există diverși factori de risc pentru cancerul tiroidian folicular (FTC). Acești factori includ caracteristici demografice, biologice și clinice. În primul rând, vârsta și sexul joacă un rol important. FTC este mai frecvent la adulții peste 45 de ani. De asemenea, pacienții peste 55 de ani prezintă un risc mai mare de metastaze la distanță și deces. Bărbații au tendința de a avea rezultate mai nefavorabile comparativ cu femeile.
În plus, caracteristicile tumorii influențează și ele riscul. Tumorile mai mari de 4 cm cresc riscul de invazivitate și extensie extratiroidiană, ceea ce duce la o probabilitate crescută de recurență și mortalitate. Tumorile care invadează vasele de sânge sunt, de asemenea, asociate cu risc crescut.
- Vârsta înaintată și sexul masculin sunt asociate cu rezultate mai slabe.
- Tumorile mai mari de 4 cm prezintă un risc mai mare.
- Tumorile care invadează vasele de sânge sunt mai periculoase.
- Metastazele în plămâni și oase duc la rate mai mici de supraviețuire.
De asemenea, persoanele care trăiesc în regiuni cu aport scăzut de iod prezintă un risc crescut de a dezvolta FTC. Cu toate acestea, nu a fost stabilită o relație clară între consumul excesiv de iod și cancerul tiroidian folicular. Factorii genetici joacă, de asemenea, un rol important. Afecțiuni ereditare precum sindromul Cowden și polipoza adenomatoasă familială (FAP) cresc riscul de FTC. În cele din urmă, expunerea la radiații în copilărie crește semnificativ riscul de cancer tiroidian.
Când poate fi efectuat tratamentul cancerului tiroidian folicular?
Tratamentul cancerului tiroidian folicular poate fi realizat prin tehnici de radiologie intervențională în cazurile în care intervenția chirurgicală nu este posibilă sau prezintă un risc ridicat. Aceste metode reprezintă o opțiune importantă mai ales pentru pacienții care nu sunt candidați pentru operație. Pacienții în vârstă sau cei cu afecțiuni grave pentru care operația este riscantă pot fi direcționați către aceste tratamente. Pentru pacienții inoperabili sau care refuză operația, tehnicile de ablație pot fi o alternativă eficientă.
În cazurile de recurență a cancerului tiroidian, dacă intervențiile chirurgicale tradiționale nu pot fi efectuate, tehnicile de radiologie intervențională pot deveni utile. Aceste metode pot contribui la reducerea dimensiunii tumorilor și la controlul recurențelor locale. Tehnici precum ablația prin radiofrecvență și ablația cu microunde oferă rezultate eficiente în acești pacienți.
De asemenea, tratamentele prin radiologie intervențională pot fi aplicate în cazul metastazelor mici localizate. În special, metastazele mici din oase și plămâni pot fi controlate cu tehnici minim invazive. Aceste metode pot reduce volumul tumoral fără a recurge la tratamente sistemice.
Când nu poate fi efectuat tratamentul cancerului tiroidian folicular?
În tratamentul cancerului tiroidian folicular, ablația prin radiofrecvență (RFA) nu poate fi aplicată în anumite cazuri. Există câțiva factori importanți care trebuie luați în considerare în acest sens. În primul rând, proximitatea de structuri critice poate împiedica aplicarea RFA. Dacă tumora sau nodulul este aproape de structuri vitale, procedura este riscantă. De asemenea, sarcina reprezintă o contraindicație importantă. Deoarece RFA poate prezenta riscuri pentru făt, nu este preferată în cazul gravidelor. Dimensiunile mari ale tumorii influențează de asemenea aplicabilitatea acestei metode. Tumorile mari sau extinse nu se pretează la RFA. Pacienții cu comorbidități severe pot să nu beneficieze de această metodă de tratament. În plus, nodulii chistici sunt mai bine tratați prin ablație cu alcool decât prin RFA. Aceste aspecte trebuie luate în considerare.
Cum este procesul de recuperare după tratamentul cancerului tiroidian folicular?
Procesul de recuperare după tratamentul cancerului tiroidian folicular necesită o gestionare atentă pentru a proteja starea generală de sănătate a pacientului. Această perioadă depinde în mare măsură de metoda de tratament aplicată. Principalele aspecte ale recuperării includ următoarele:
- Gestionarea durerii și vindecarea: Durerea resimțită după ablație este, de obicei, ușoară. Pacienții pot experimenta disconfort localizat și umflături în zona tratată. Odihna în primele câteva zile și limitarea activității fizice sunt părți importante ale procesului de vindecare. Ulterior, pacienții pot reveni treptat la activitățile lor normale.
- Monitorizarea complicațiilor: Monitorizarea postoperatorie joacă un rol crucial în depistarea timpurie a complicațiilor. Trebuie urmărite cu atenție eventuale infecții, sângerări sau leziuni ale țesuturilor înconjurătoare. De aceea, trebuie utilizate metode regulate de imagistică pentru a evalua eficacitatea tratamentului.
- Substituția cu hormoni tiroidieni: După tratament, pacienții pot necesita monitorizare în funcție de capacitatea funcțională a glandei tiroide rămase. Dacă mai există țesut tiroidian, pacienții pot avea nevoie de substituție hormonală. Totuși, unii pacienți pot necesita mai puțină terapie hormonală comparativ cu cei tratați chirurgical.
- Aspecte legate de iodul radioactiv (RAI): Terapia cu RAI poate fi aplicată pentru a viza celulele canceroase rămase după ablație. De obicei, acest tratament este planificat la câteva săptămâni sau luni după ablație. În această perioadă, trebuie implementate protocoale pentru a ajuta pacienții să facă față efectelor secundare.
- Reabilitarea și monitorizarea pe termen lung: Strategiile de reabilitare sunt importante pentru gestionarea cicatricilor și pentru îmbunătățirea mobilității gâtului. Fizioterapia și, dacă este necesar, terapia logopedică joacă un rol esențial în procesul de recuperare. Monitorizarea pe termen lung, prin examinări regulate și analize de sânge, ajută la controlul recidivelor.
Cum poate fi prevenit cancerul tiroidian folicular?
Prevenirea cancerului tiroidian folicular este posibilă prin gestionarea factorilor de risc modificabili și prin îmbunătățirea metodelor de diagnostic precoce. În primul rând, persoanele cu risc ridicat trebuie examinate periodic. Screeningul genetic este important pentru persoanele cu antecedente familiale sau purtătoare de mutații genetice specifice. Acest lucru facilitează diagnosticul precoce al cancerului. De asemenea, echilibrarea aportului de iod este un factor esențial. Asigurarea unui aport adecvat de iod protejează sănătatea tiroidei.
Un alt aspect important este evitarea expunerii la radiații. Expunerea la radiații în copilărie crește riscul de cancer tiroidian. De aceea, este important să se evite expunerea inutilă la radiații medicale. În plus, persoanele cu noduli tiroidieni trebuie evaluate medical la timp. Evaluarea nodulilor cu creștere rapidă prin intervenție timpurie reduce riscul de malignizare.
Pentru gestionarea riscului de recidivă, este importantă adoptarea unei abordări personalizate. În special în cazul tumorilor mari sau cu margini chirurgicale pozitive, este necesară monitorizarea. În plus, se recomandă schimbări ale stilului de viață pentru un trai sănătos. Alimentația echilibrată și exercițiile fizice regulate au efecte pozitive asupra sănătății generale.
Întrebări frecvente
Cum se diagnostichează cancerul tiroidian folicular?
Cancerul tiroidian folicular (FTC) reprezintă aproximativ 10-15% din toate cazurile de cancer tiroidian în Statele Unite. Diagnosticul FTC se bazează, de obicei, pe o combinație de examen fizic, studii imagistice și biopsii prin aspirație cu ac fin (FNA). Cu toate acestea, citologia FNA nu poate distinge adesea între adenomul folicular benign și FTC. Diagnosticul definitiv necesită, de obicei, îndepărtarea chirurgicală a nodulului tiroidian pentru a evalua dacă există invazie capsulară sau vasculară, indicatori de malignitate. Tehnicile imagistice suplimentare, cum ar fi ecografia și scanările cu iod radioactiv, pot fi utilizate pentru a evalua răspândirea bolii și pentru a detecta metastazele. Un diagnostic precoce și precis este esențial pentru gestionarea eficientă a FTC și pentru îmbunătățirea prognosticului.
Cum este diferit acest tip de cancer față de celelalte tipuri de cancer tiroidian?
Carcinomul tiroidian folicular (FTC) reprezintă aproximativ 10-15% din toate cancerele tiroidiene din SUA și este diferit de carcinomul tiroidian papilar, care este observat într-o proporție de 70-80% și este mai frecvent. În timp ce carcinomul papilar se răspândește de obicei la ganglionii limfatici din gât, FTC se răspândește mai ales pe cale hematogenă către organe îndepărtate, în special către plămâni și oase. Rata generală de supraviețuire la 5 ani pentru FTC este de aproximativ 91%, iar rata de supraviețuire la 10 ani este de 85%. Totuși, ratele de supraviețuire variază în funcție de stadiu: pentru stadiile I și II este de 100%, pentru stadiul III este de 71%, iar pentru stadiul IV este de 50%. Carcinomul tiroidian anaplazic, deși este rar (sub 2%), este extrem de agresiv și are o rată de supraviețuire mult mai scăzută. Carcinomul tiroidian medular reprezintă aproximativ 2% din cancerele tiroidiene, poate fi familial și este asociat cu alte tumori endocrine. În general, cancerul tiroidian reprezintă 2,2% din toate cazurile noi de cancer din SUA și se estimează că în 2024 vor exista 44.020 de cazuri noi și 2.170 de decese. Rata relativă de supraviețuire la 5 ani pentru cancerele tiroidiene este de 98,4%, dar această rată variază semnificativ în funcție de tipul și stadiul cancerului.
Care sunt opțiunile de tratament în cancerul tiroidian folicular?
Cancerul tiroidian folicular reprezintă aproximativ 10-15% din toate cazurile de cancer tiroidian din Statele Unite, iar opțiunile de tratament includ intervenția chirurgicală, terapia cu iod radioactiv, terapia cu hormoni tiroidieni, radioterapia externă cu fascicul și terapiile țintite. Tratamentul chirurgical constă, de obicei, în lobectomie (îndepărtarea unui lob) sau tiroidectomie totală (îndepărtarea completă a glandei tiroide); alegerea metodei depinde de dimensiunea tumorii și de extinderea bolii. După operație, se administrează terapie cu iod radioactiv pentru a distruge țesutul tiroidian rămas sau celulele canceroase, în special în cazurile cu răspândire a cancerului. Terapia hormonală tiroidiană se administrează pentru a înlocui hormonii normali și pentru a suprima nivelul TSH, care ar putea stimula creșterea cancerului. Radioterapia externă cu fascicul poate fi o opțiune în cazurile în care cancerul nu răspunde la iod radioactiv sau prezintă extensie. Terapiile țintite, cum ar fi inhibitorii de tirozin kinază precum sorafenib și lenvatinib, sunt utilizate în cazurile avansate care nu răspund la alte tratamente. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul tiroidian folicular localizat este de 99,5%, pentru extinderea regională este de 98,3%, iar în caz de metastaze la distanță este de 63,2%.
Care este riscul de recidivă a bolii după tratament?
După tratamentul cancerului tiroidian folicular (FTC), rata medie de recidivă este de aproximativ 13,6%, iar în aproximativ 64,8% dintre aceste cazuri se observă metastaze la distanță. Printre principalii factori de risc pentru recidivă se numără vârsta peste 45 de ani, dimensiunea tumorii mai mare de 4 cm, invazia vasculară, boala multifocală, margini chirurgicale pozitive, afectarea ganglionilor limfatici și prezența metastazelor la distanță în momentul diagnosticului. Comparativ cu alte tipuri de cancer tiroidian, FTC are o tendință mai mare de a metastaza pe cale hematogenă către organe îndepărtate. Pentru a gestiona riscul de recidivă, sunt esențiale monitorizarea regulată și strategiile terapeutice personalizate.
Care sunt metodele de screening recomandate pentru diagnosticul precoce al cancerului tiroidian folicular?
Printre metodele recomandate pentru detectarea precoce a cancerului tiroidian folicular (FTK) se numără palparea gâtului în timpul examinării fizice și imagistica cu ultrasunete de înaltă rezoluție pentru a detecta nodulii tiroidieni. În cazul detectării unui nodul, se efectuează biopsie prin aspirație cu ac fin (FNAB) pentru a preleva mostre de țesut în vederea analizei citologice. Totuși, este dificil să se facă distincția între FTK și adenoamele foliculare benigne folosind FNAB, deoarece aspectul celular este similar. Pentru a crește acuratețea diagnosticului, se utilizează colorarea imunohistochimică a markerilor precum Galectina-3 și HBME-1; prezența acestor markeri este asociată cu malignitatea. În plus, testele moleculare avansate care implică detectarea mutațiilor genetice legate de cancer și a profilurilor de metilare a ADN-ului contribuie la îmbunătățirea acurateței diagnosticului preoperator. De asemenea, tehnicile de inteligență artificială sunt din ce în ce mai utilizate în interpretarea imaginilor și a datelor histopatologice, cu scopul de a îmbunătăți procesele de diagnostic precoce și evaluare.
Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez este unul dintre cei mai importanți specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie din Turcia, concentrându-se pe tratamente minim invazive endovasculare. Principalele sale domenii de expertiză includ tratamentul anevrismelor și al accidentului vascular cerebral, proceduri de embolizare, tratamentul nechirurgical al bolilor tiroidiene și paratiroidiene, oncologie intervențională și intervenții vasculare periferice. În prezent este Șeful Departamentului de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie al Spitalului Memorial Göztepe Istanbul.
Absolvent al Facultății de Medicină Cerrahpașa a Universității din Istanbul în 1997, Prof. Dr. Kılıçkesmez a urmat formare avansată în radiologie intervențională și oncologie ca „Clinical Fellow” la London Guy’s & St Thomas’ și King’s College Hospital în perioada 2012–2013. În 2020 a obținut titlul de profesor, iar în același an a devenit Medic Fondator al Departamentului de Radiologie Intervențională al Spitalului SBÜ Çam și Sakura. Deține și certificarea EBIR (European Board of Interventional Radiology).
Prof. Dr. Kılıçkesmez are 94 de articole internaționale, 40 naționale și peste 2500 de citări. Este evaluator pentru reviste prestigioase precum American Journal of Roentgenology (AJR) și Diagnostic & Interventional Radiology. Cu experiența sa clinică și academică, este considerat o autoritate recunoscută la nivel național și internațional în tratamentul AVC-ului, anevrismelor cerebrale, embolizării, ablației tumorale și tratamentele minim invazive ale bolilor tiroidiene și paratiroidiene.
Vaka Örnekleri