Nutriția pentru pacienții cu afecțiuni tiroidiene trebuie planificată astfel încât să susțină producția hormonală. Este important un aport echilibrat de iod, seleniu și zinc. Trebuie evitat consumul excesiv de iod.
Printre sursele de iod pentru pacienții cu afecțiuni tiroidiene se numără fructele de mare, laptele, ouăle și sarea iodată. Consumul controlat menține funcțiile tiroidiene în echilibru.
Alimentele guatrogenice pot suprima sinteza hormonală dacă sunt consumate crude de către pacienții cu tiroidă. Gătirea reduce aceste efecte. Este preferabilă o dietă echilibrată.
Pacienții cu afecțiuni tiroidiene trebuie să își ajusteze dieta în conformitate cu tratamentul medicamentos, asigurând un echilibru între fibre, proteine și grăsimi sănătoase. Cofeina ar trebui limitată, iar consumul de apă crescut.
Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională
Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.
Ce alimente ar trebui să evite pacienții cu tiroidă?
Pacienții cu tiroidă trebuie să gestioneze cu atenție aportul de iod și să evite alimentele care conțin cantități excesive. Excesul de iod poate reprezenta un risc atât pentru hipotiroidism cât și pentru hipertiroidism și poate perturba echilibrul hormonal. Unele alimente și suplimente care cresc aportul de iod trebuie consumate cu precauție. Iată câteva exemple de alimente și suplimente de evitat:
- Aceste tipuri de alimente conțin cantități mari de iod și, dacă sunt consumate frecvent, pot afecta negativ echilibrul tiroidian. În special suplimentele pentru inimă pot crește foarte mult nivelul de iod și pot duce la un exces al hormonilor tiroidieni.
- În țările dezvoltate, deficitul de iod este rar datorită utilizării sării iodate. Prin urmare, suplimentele suplimentare de iod sunt de obicei inutile. Dimpotrivă, un aport excesiv poate agrava atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul.
- Legumele precum broccoli, varza și conopida pot reduce absorbția iodului, mai ales dacă sunt consumate crude. Aceste legume pot afecta funcțiile tiroidiene dacă sunt consumate în cantități mari crude, însă consumul lor fiert și moderat este în general sigur.
Consumul excesiv de iod poate agrava bolile tiroidiene și poate duce la probleme autoimune. Persoanele predispuse la afecțiuni precum Hashimoto sau Graves trebuie să consume cu prudență alimente bogate în iod. Efectul acestor alimente trebuie luat în considerare și consumul lor reglat conform recomandărilor medicale.
Legumele crucifere sunt dăunătoare pentru pacienții cu tiroidă?
Legumele crucifere pot necesita atenție specială în cazul pacienților cu afecțiuni tiroidiene. Aceste legume conțin compuși numiți guatrogeni care pot împiedica absorbția iodului și pot afecta producția de hormoni tiroidieni. Totuși, dacă sunt consumate corect, nu reprezintă un risc major pentru majoritatea oamenilor.
Recomandări pentru consumul sigur al legumelor crucifere în contextul tiroidian:
- Gătiți legumele: Compușii guatrogenici din legumele crucifere sunt în mare parte distruși prin gătire. Metode precum fierberea la abur, fierberea clasică sau încălzirea la microunde reduc guatrogenii și păstrează în mare parte valorile nutritive.
- Consumați moderat: Consumul în cantități rezonabile este în general sigur. Persoanele cu probleme tiroidiene nu trebuie neapărat să renunțe complet la aceste legume, dar este recomandat să evite consumul excesiv în stare crudă.
- Asigurați aportul suficient de iod: Pentru a contracara potențialele efecte negative ale guatrogenilor, este important să se mențină un aport adecvat de iod din surse precum fructele de mare, produsele lactate sau sarea iodată.
Adoptarea unei diete echilibrate este esențială pentru sănătatea tiroidiană. Consumul de alimente bogate în seleniu și zinc reduce efectele guatrogenice ale cruciferelor și susține funcțiile generale ale tiroidei. Prin urmare, consumul acestor legume în conformitate cu aceste recomandări le face mai sigure pentru pacienții cu tiroidă.
*Vă recomandăm să completați toate câmpurile pentru a primi cel mai bun răspuns posibil.
Cum afectează glutenul tulburările tiroidiene?
Glutenul poate avea efecte semnificative mai ales la persoanele cu afecțiuni tiroidiene autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto. Hashimoto este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, ducând la hipotiroidism. Cercetările arată că glutenul poate amplifica acest răspuns imun. Acest fenomen este asociat cu un proces numit „mimetism molecular”. Proteina gliadină din gluten are o structură similară cu cea a țesutului tiroidian. Când pacienții cu Hashimoto consumă gluten, sistemul imunitar poate confunda gliadina cu țesutul tiroidian și îl poate ataca. Acest lucru poate spori inflamația și deteriora mai mult glanda tiroidă.
Unele studii sugerează că o dietă fără gluten poate reduce anticorpii tiroidieni. La persoanele care urmează o dietă fără gluten s-au observat scăderi ale nivelurilor de anticorpi și îmbunătățiri ale funcției tiroidiene. Acest lucru indică faptul că limitarea consumului de gluten poate ameliora simptomele Hashimoto. De asemenea, majoritatea pacienților cu Hashimoto prezintă probleme legate de permeabilitatea intestinală. Glutenul poate contribui la creșterea permeabilității intestinale la aceste persoane, declanșând răspunsuri imune.
Ar trebui pacienții cu tiroidă să consume produse din soia?
Produsele din soia trebuie consumate cu atenție de către pacienții cu hipotiroidism, deoarece pot afecta negativ funcțiile tiroidiene. Mai ales la pacienții care folosesc hormoni tiroidieni sintetici precum levotiroxina, consumul de soia poate reduce absorbția acestor medicamente, complicând tratamentul. Izoflavonele din produsele din soia pot influența absorbția intestinală a medicamentelor tiroidiene, ducând la rezultate terapeutice inconstante. De aceea, se recomandă ca pacienții cu hipotiroidism să evite consumul de soia cu cel puțin patru ore înainte sau după administrarea medicamentului. Astfel, absorbția este mai eficientă.
Pacienții care consumă regulat și în cantități mari produse din soia trebuie să fie atenți la următoarele aspecte:
- Dacă se consumă lapte de soia sau tofu, trebuie verificate regulat nivelurile tiroidiene.
- În caz de consum intens de soia, poate fi necesară ajustarea dozelor de medicament în urma consultării cu un specialist.
Izoflavonele din soia pot de asemenea crește ușor nivelurile de TSH, ceea ce determină glanda tiroidă să muncească mai mult. Acest efect este mai vizibil la persoanele cu deficit de iod, deoarece iodul este esențial pentru funcționarea tiroidiană, iar în lipsa lui, consumul ridicat de soia poate agrava problemele.
În concluzie, la persoanele cu un aport adecvat de iod, consumul moderat de soia nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea tiroidiană.
Cum își pot îmbunătăți pacienții cu tiroidă alimentația sănătoasă?
Pacienții cu tiroidă își pot susține funcțiile tiroidiene printr-o dietă sănătoasă. Anumite alimente pot îmbunătăți producția și metabolismul hormonilor tiroidieni. Nucile Braziliene sunt extrem de bogate în seleniu, un mineral esențial pentru sănătatea tiroidiană. Seleniul ajută la conversia T4 în forma activă T3. De aceea, se recomandă consumul a 1–2 nuci Braziliene pe zi.
Ouăle furnizează nutrienți esențiali pentru tiroidă, cum ar fi iodul și seleniul. De asemenea, tirozina din ou este importantă pentru producția de hormoni tiroidieni. Consumul a unu sau două ouă pe zi este benefic pentru susținerea sănătății tiroidiene.
Algele, în special tipurile bogate în iod precum kelp, susțin funcțiile tiroidiene. Totuși, consumul excesiv de iod poate avea efecte negative asupra tiroidei, de aceea consumul de alge trebuie să fie moderat.
Zincul contribuie la conversia T4 în forma activă T3, iar deficiența de zinc poate slăbi funcțiile tiroidiene. Stridiile sunt foarte bogate în zinc. Se recomandă includerea în dietă a alimentelor bogate în zinc pentru susținerea sănătății tiroidiene.
Proteinele sunt importante pentru producerea hormonilor tiroidieni și pentru metabolism. Pe lângă ouă, surse slabe de proteine precum puiul și peștele contribuie pozitiv la sănătatea tiroidei.
Pentru pacienții cu tiroidă, legumele crucifere pot fi benefice dacă sunt consumate cu moderație. Broccoli, varza și varza de Bruxelles sunt bogate în fibre și antioxidanți. Pentru a limita absorbția iodului, se recomandă consumul lor gătit.
În cele din urmă, alimentele procesate și rafinate pot afecta negativ funcțiile tiroidiene. De aceea, se recomandă o dietă bogată în alimente naturale precum fructe proaspete, legume și grăsimi sănătoase. Evitarea zaharurilor rafinate și a glutenului, care pot agrava inflamația, ajută și ea la susținerea sănătății tiroidiene.
Întrebări frecvente
Cum ar trebui reglat consumul de iod la pacienții cu afecțiuni tiroidiene?
La pacienții cu afecțiuni tiroidiene, aportul de iod trebuie gestionat cu atenție, deoarece atât deficitul cât și excesul pot afecta negativ funcția tiroidiană. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o concentrație urinară de iod de 100–199 µg/L la copiii de vârstă școlară și 150–249 µg/L la femeile însărcinate. Asociația Americană a Tiroidei avertizează împotriva utilizării suplimentelor cu iod sau alge care depășesc 500 µg pe zi la adulți, femei însărcinate și care alăptează. În regiunile cu deficit de iod, utilizarea sării iodate s-a dovedit eficientă. Totuși, pacienții cu tiroidă trebuie să consulte un specialist pentru a-și determina aportul de iod în funcție de starea lor de sănătate și nivelurile regionale din alimentație.
Cum afectează glutenul afecțiunile tiroidiene?
La persoanele cu afecțiuni tiroidiene autoimune (precum tiroidita Hashimoto), incidența bolii celiace (BC) variază între 2% și 7,8%. S-a constatat că pacienții cu BC au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boli tiroidiene comparativ cu populația generală. La pacienții cu Hashimoto, o dietă fără gluten (GFD) a arătat efecte pozitive precum scăderea anticorpilor anti-tiroperoxidază (TPOAb) și anti-tiroglobulină (TgAb), scăderea nivelurilor de TSH și creșterea tiroxinei libere (FT4). Totuși, la pacienții cu Hashimoto care nu prezintă BC sau altă afecțiune legată de gluten, GFD nu este recomandată în mod general din lipsa unor dovezi științifice suficiente.
Ce alimente sunt recomandate pentru pacienții cu hipotiroidism sau hipertiroidism?
Pentru pacienții cu hipotiroidism, se recomandă o alimentație bogată în seleniu, zinc și iod. Surse bune de seleniu includ nucile Braziliene, tonul și ouăle; pentru zinc, se recomandă carnea roșie, puiul și leguminoasele. Pentru iod, sunt utile sarea iodată și produsele lactate, însă consumul excesiv trebuie evitat. Legumele crucifere precum broccoli și varza, dar și produsele din soia pot afecta producția de hormoni tiroidieni dacă sunt consumate crude sau în cantități mari. Pentru hipertiroidism, se recomandă o dietă săracă în iod. Trebuie evitate alimentele precum algele marine, peștele și sarea iodată. Legumele crucifere, care pot reduce hormonii tiroidieni, pot fi benefice. Pentru menținerea densității osoase, se recomandă legume cu frunze verzi bogate în calciu și lapte vegetal fortificat cu vitamina D. Cofeina trebuie redusă, deoarece poate agrava simptome precum anxietatea și palpitațiile. Orice modificare dietetică trebuie discutată cu medicul.
Care sunt vitaminele și mineralele care susțin funcția tiroidiană?
Pentru funcționarea optimă a tiroidei, este esențial un aport adecvat de anumite vitamine și minerale. Iodul este un component de bază în sinteza hormonilor tiroidieni, iar lipsa acestuia poate duce la hipotiroidism și gușă. Seleniul este vital pentru conversia tiroxinei (T4) în forma activă triiodotironină (T3) și protejează glanda tiroidă împotriva stresului oxidativ. Fierul este necesar pentru producerea hormonilor tiroidieni, iar deficitul său poate perturba funcțiile tiroidei. Zincul joacă un rol important în metabolismul hormonilor tiroidieni, iar lipsa acestuia poate duce la hipotiroidism. Vitamina A este implicată în reglarea metabolismului hormonilor tiroidieni, iar deficitul ei afectează funcția tiroidiană. Deficitul de vitamina D este asociat cu boli tiroidiene autoimune și este important pentru sănătatea tiroidei. Deficitul de vitamina B12 este frecvent la persoanele cu disfuncții tiroidiene și poate agrava simptomele. Asigurarea unui aport adecvat din dietă sau prin suplimente susține sănătatea tiroidiană.
Ce alimente trebuie evitate de pacienții cu afecțiuni tiroidiene?
Pacienții cu tiroidă trebuie să fie atenți la alimentele care pot afecta funcțiile tiroidei sau absorbția medicamentelor. Produsele din soia (inclusiv tofu și laptele de soia) conțin izoflavone care pot reduce producția de hormoni tiroidieni și absorbția medicamentelor. Legumele crucifere precum broccoli, conopida și varza conțin guatrogeni care pot perturba sinteza hormonilor tiroidieni, în special la persoanele cu deficit de iod. Glutenul prezent în grâu, orz și secară poate agrava afecțiunile tiroidiene autoimune precum Hashimoto. Alimentele bogate în iod, cum ar fi algele marine și sarea iodată, pot exacerba hipertiroidismul dacă sunt consumate în exces. Alimentele bogate în fibre – precum fasolea și unele fructe – pot reduce absorbția medicamentelor dacă sunt consumate în cantități mari. Băuturile care conțin cafeină, cum ar fi cafeaua, pot afecta absorbția medicamentelor și pot intensifica simptomele. Alcoolul poate influența negativ nivelurile de hormoni tiroidieni și capacitatea glandei de a-i produce. Este important ca pacienții cu afecțiuni tiroidiene să consulte un specialist pentru recomandări dietetice personalizate.
Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez este unul dintre cei mai importanți specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie din Turcia, concentrându-se pe tratamente minim invazive endovasculare. Principalele sale domenii de expertiză includ tratamentul anevrismelor și al accidentului vascular cerebral, proceduri de embolizare, tratamentul nechirurgical al bolilor tiroidiene și paratiroidiene, oncologie intervențională și intervenții vasculare periferice. În prezent este Șeful Departamentului de Radiologie Intervențională și Neuroradiologie al Spitalului Memorial Göztepe Istanbul.
Absolvent al Facultății de Medicină Cerrahpașa a Universității din Istanbul în 1997, Prof. Dr. Kılıçkesmez a urmat formare avansată în radiologie intervențională și oncologie ca „Clinical Fellow” la London Guy’s & St Thomas’ și King’s College Hospital în perioada 2012–2013. În 2020 a obținut titlul de profesor, iar în același an a devenit Medic Fondator al Departamentului de Radiologie Intervențională al Spitalului SBÜ Çam și Sakura. Deține și certificarea EBIR (European Board of Interventional Radiology).
Prof. Dr. Kılıçkesmez are 94 de articole internaționale, 40 naționale și peste 2500 de citări. Este evaluator pentru reviste prestigioase precum American Journal of Roentgenology (AJR) și Diagnostic & Interventional Radiology. Cu experiența sa clinică și academică, este considerat o autoritate recunoscută la nivel național și internațional în tratamentul AVC-ului, anevrismelor cerebrale, embolizării, ablației tumorale și tratamentele minim invazive ale bolilor tiroidiene și paratiroidiene.
Vaka Örnekleri