{"id":14139,"date":"2025-08-12T09:06:57","date_gmt":"2025-08-12T06:06:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/?p=14139"},"modified":"2025-12-31T17:35:16","modified_gmt":"2025-12-31T14:35:16","slug":"ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/","title":{"rendered":"Ce este un anevrism? Care sunt simptomele unui anevrism cerebral?"},"content":{"rendered":"<p>Un anevrism cerebral este o dilatare anormal\u0103 care apare ca urmare a sl\u0103birii peretelui unei artere din creier, se umple cu s\u00e2nge \u0219i formeaz\u0103 o structur\u0103 asem\u0103n\u0103toare unui balon sau unui sac. De multe ori poate trece neobservat, cu excep\u021bia cazului \u00een care cre\u0219te sau se rupe. Simptomele unui anevrism cerebral pot include o durere de cap brusc\u0103 descris\u0103 ca \u201ecea mai grav\u0103 durere de cap din via\u021ba mea\u201d, durere resim\u021bit\u0103 \u00een spatele ochiului, vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau dubl\u0103, c\u0103derea pleoapei \u0219i grea\u021b\u0103. Aceste simptome variaz\u0103 \u00een func\u021bie de starea anevrismului \u0219i necesit\u0103 evaluare medical\u0103 de urgen\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd apar.<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td>Ce ar trebui s\u0103 \u0219ti\u021bi<\/td>\n<td>Informa\u021bii<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Ce este un anevrism?<\/td>\n<td>O dilatare a peretelui vascular, de obicei sub form\u0103 de balon. Este cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnit la nivelul arterelor.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Ce este un anevrism cerebral?<\/td>\n<td>Un anevrism care se formeaz\u0103 \u00een arterele creierului. Atunci c\u00e2nd se rupe, apare s\u00e2ngerare \u00een creier (hemoragie subarahnoidian\u0103).<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Prevalen\u021b\u0103<\/td>\n<td>Este \u00eent\u00e2lnit la aproximativ 1\u20132% din popula\u021bie. Nu fiecare anevrism duce la s\u00e2ngerare, dar prezint\u0103 risc.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Cele mai frecvente localiz\u0103ri<\/td>\n<td>Situat \u00een regiunea vascular\u0103 de la baza creierului cunoscut\u0103 sub numele de Cercul lui Willis.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Simptome (\u00eenainte de ruptur\u0103)<\/td>\n<td>Dureri de cap, tulbur\u0103ri de vedere, pleoap\u0103 c\u0103zut\u0103, dificult\u0103\u021bi de vorbire, probleme de echilibru.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Simptome (la ruptur\u0103)<\/td>\n<td>Durere de cap brusc\u0103 \u0219i foarte sever\u0103 (\u201ecea mai grav\u0103 durere de cap din via\u021ba mea\u201d), grea\u021b\u0103, v\u0103rs\u0103turi, pierderea con\u0219tien\u021bei, rigiditate a g\u00e2tului, deficite neurologice.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Factori de risc<\/td>\n<td>Hipertensiune arterial\u0103, fumat, consum excesiv de alcool, antecedente familiale de anevrism, anumite boli genetice (cum ar fi boala polichistic\u0103 renal\u0103).<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Metode de diagnostic<\/td>\n<td>CT cerebral, angiografie CT, angiografie RM \u0219i angiografie cerebral\u0103.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Metode de tratament<\/td>\n<td>Clipsare chirurgical\u0103 sau coiling endovascular (umplerea anevrismului prin acces intravascular).<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Factori care influen\u021beaz\u0103 decizia de tratament<\/td>\n<td>Se evalueaz\u0103 dimensiunea \u0219i localizarea anevrismului, v\u00e2rsta pacientului, starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i dac\u0103 a ap\u0103rut sau nu s\u00e2ngerarea.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<div id=\"ez-toc-container\" class=\"ez-toc-v2_0_89 counter-hierarchy ez-toc-counter ez-toc-custom ez-toc-container-direction\">\n<div class=\"ez-toc-title-container\">\n<p class=\"ez-toc-title\" style=\"cursor:inherit\">Con\u021binutul articolului<\/p>\n<span class=\"ez-toc-title-toggle\"><a href=\"#\" class=\"ez-toc-pull-right ez-toc-btn ez-toc-btn-xs ez-toc-btn-default ez-toc-toggle\" aria-label=\"Toggle Table of Content\"><span class=\"ez-toc-js-icon-con\"><span class=\"\"><span class=\"eztoc-hide\" style=\"display:none;\">Toggle<\/span><span class=\"ez-toc-icon-toggle-span\"><svg style=\"fill: #ffffff;color:#ffffff\" xmlns=\"http:\/\/www.w3.org\/2000\/svg\" class=\"list-377408\" width=\"20px\" height=\"20px\" viewBox=\"0 0 24 24\" fill=\"none\"><path d=\"M6 6H4v2h2V6zm14 0H8v2h12V6zM4 11h2v2H4v-2zm16 0H8v2h12v-2zM4 16h2v2H4v-2zm16 0H8v2h12v-2z\" fill=\"currentColor\"><\/path><\/svg><svg style=\"fill: #ffffff;color:#ffffff\" class=\"arrow-unsorted-368013\" xmlns=\"http:\/\/www.w3.org\/2000\/svg\" width=\"10px\" height=\"10px\" viewBox=\"0 0 24 24\" version=\"1.2\" baseProfile=\"tiny\"><path d=\"M18.2 9.3l-6.2-6.3-6.2 6.3c-.2.2-.3.4-.3.7s.1.5.3.7c.2.2.4.3.7.3h11c.3 0 .5-.1.7-.3.2-.2.3-.5.3-.7s-.1-.5-.3-.7zM5.8 14.7l6.2 6.3 6.2-6.3c.2-.2.3-.5.3-.7s-.1-.5-.3-.7c-.2-.2-.4-.3-.7-.3h-11c-.3 0-.5.1-.7.3-.2.2-.3.5-.3.7s.1.5.3.7z\"\/><\/svg><\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/div>\n<nav><ul class='ez-toc-list ez-toc-list-level-1 ' ><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-1\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#De_ce_se_formeaza_un_anevrism_cerebral\" >De ce se formeaz\u0103 un anevrism cerebral?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-2\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Care_sunt_tipurile_de_anevrisme_cerebrale\" >Care sunt tipurile de anevrisme cerebrale?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-3\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Cine_este_expus_riscului_de_anevrism_cerebral\" >Cine este expus riscului de anevrism cerebral?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-4\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Care_sunt_simptomele_unui_anevrism_cerebral_nerupt\" >Care sunt simptomele unui anevrism cerebral nerupt?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-5\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Ce_simptome_apar_daca_un_anevrism_cerebral_se_rupe\" >Ce simptome apar dac\u0103 un anevrism cerebral se rupe?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-6\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Ce_metode_sunt_utilizate_pentru_diagnosticarea_unui_anevrism_cerebral\" >Ce metode sunt utilizate pentru diagnosticarea unui anevrism cerebral?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-7\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Cum_este_tratat_astazi_anevrismul_cerebral\" >Cum este tratat ast\u0103zi anevrismul cerebral?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-8\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Ar_trebui_preferata_chirurgia_deschisa_sau_metodele_endovasculare_in_tratamentul_anevrismelor\" >Ar trebui preferat\u0103 chirurgia deschis\u0103 sau metodele endovasculare \u00een tratamentul anevrismelor?<\/a><\/li><li class='ez-toc-page-1 ez-toc-heading-level-2'><a class=\"ez-toc-link ez-toc-heading-9\" href=\"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/ce-este-un-anevrism-care-sunt-simptomele-unui-anevrism-cerebral\/#Care_este_diferenta_dintre_coiling_si_stenturile_de_deviere_a_fluxului_in_tratamentul_endovascular\" >Care este diferen\u021ba dintre coiling \u0219i stenturile de deviere a fluxului \u00een tratamentul endovascular?<\/a><\/li><\/ul><\/nav><\/div>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"De_ce_se_formeaza_un_anevrism_cerebral\"><\/span>De ce se formeaz\u0103 un anevrism cerebral?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Cel mai simplu mod de a vizualiza un anevrism cerebral este s\u0103 ne g\u00e2ndim la o intersec\u021bie rutier\u0103. La fel ca intersec\u021biile unde traficul este cel mai intens \u0219i ma\u0219inile se ramific\u0103 \u00een direc\u021bii diferite, punctele \u00een care arterele din creier se ramific\u0103 sau se divid sunt zonele cele mai solicitate pentru fluxul sanguin. C\u00e2nd s\u00e2ngele ajunge \u00een aceste intersec\u021bii, \u00een loc s\u0103 curg\u0103 \u00een linie dreapt\u0103, el este supus unei anumite turbulen\u021be \u0219i love\u0219te peretele vascular cu o for\u021b\u0103 mai mare.<\/p>\n<p>\u00cen mod normal, pere\u021bii vaselor noastre sunt suficient de flexibili \u0219i de rezisten\u021bi pentru a face fa\u021b\u0103 acestei presiuni. Totu\u0219i, arterele care alimenteaz\u0103 creierul sunt structural ceva mai delicate comparativ cu vasele din alte p\u0103r\u021bi ale corpului; pere\u021bii lor sunt mai sub\u021biri \u0219i au mai pu\u021bin \u021besut de sus\u021binere extern. Atunci c\u00e2nd ace\u0219ti doi factori se combin\u0103, se creeaz\u0103 terenul propice pentru un anevrism: pe de o parte, presiunea mecanic\u0103 continu\u0103 a fluxului sanguin, iar pe de alt\u0103 parte, o sl\u0103biciune structural\u0103 a peretelui vascular.<\/p>\n<p>De-a lungul anilor, acest flux sanguin turbulent \u0219i de \u00eenalt\u0103 presiune erodeaz\u0103 treptat aceste puncte de ramificare unde peretele vascular este cel mai vulnerabil. Straturile interne care ofer\u0103 elasticitate peretelui \u00eencep s\u0103 se deterioreze lent. Aceast\u0103 deteriorare duce la sub\u021bierea \u0219i sl\u0103birea progresiv\u0103 a peretelui, determin\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 bombarea acestuia spre exterior sub forma unui balon, atunci c\u00e2nd nu mai poate rezista presiunii. Formarea unui anevrism nu este un eveniment care se produce \u00een c\u00e2teva secunde, ci rezultatul unui proces lent \u0219i progresiv de uzur\u0103 care are loc pe parcursul multor ani.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Care_sunt_tipurile_de_anevrisme_cerebrale\"><\/span>Care sunt tipurile de anevrisme cerebrale?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Nu toate anevrismele cerebrale sunt la fel. Pentru a le \u00een\u021belege mai bine \u0219i a stabili metoda de tratament cea mai potrivit\u0103, medicii clasific\u0103 anevrismele \u00een func\u021bie de forma lor, cauzele apari\u021biei \u0219i dimensiune. Aceast\u0103 clasificare este vital\u0103 pentru succesul tratamentului.<\/p>\n<p>Cea mai de baz\u0103 clasificare a anevrismelor se face \u00een func\u021bie de form\u0103. Cele dou\u0103 tipuri principale cele mai frecvente sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Anevrism sacular (\u00een form\u0103 de sac)<\/li>\n<li>Anevrism fusiform (\u00een form\u0103 de fus)<\/li>\n<\/ul>\n<p>Dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u0219i numele, un anevrism sacular seam\u0103n\u0103 cu un sac care proemineaz\u0103 dintr-o parte a vasului. Asemenea unei dude at\u00e2rn\u00e2nd de o ramur\u0103, are de obicei o structur\u0103 sferic\u0103 \u0219i o baz\u0103 mai \u00eengust\u0103 numit\u0103 \u201eg\u00e2t\u201d, care \u00eel conecteaz\u0103 la vasul principal. Aceast\u0103 structur\u0103 de \u201eg\u00e2t\u201d reprezint\u0103 o \u021bint\u0103 terapeutic\u0103. At\u00e2t clipurile metalice utilizate \u00een chirurgia deschis\u0103, c\u00e2t \u0219i dopurile numite coil-uri (spirale de platin\u0103) folosite \u00een metodele \u00eenchise (endovasculare) sunt plasate la nivelul acestui g\u00e2t pentru a \u00eempiedica s\u00e2ngele s\u0103 intre \u00een sacul anevrismal. Marea majoritate a cazurilor sunt de acest tip.<\/p>\n<p>Un anevrism fusiform, pe de alt\u0103 parte, este o afec\u021biune mult diferit\u0103 \u0219i mai rar\u0103. \u00cen locul unui balon sacular, vasul \u00eensu\u0219i se dilat\u0103 circumferen\u021bial de-a lungul unui anumit segment, asem\u0103n\u0103tor unui c\u00e2rnat. Nu exist\u0103 un g\u00e2t distinct; \u00eentregul segment vascular este afectat. Acest lucru face ca tratamentele clasice \u201eocluzive\u201d, precum clipsarea sau coiling-ul, s\u0103 fie imposibile, deoarece nu exist\u0103 un g\u00e2t care s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenchis. Prin urmare, tratamentul anevrismelor fusiforme necesit\u0103 tehnologii mai complexe, cum ar fi stenturile de deviere a fluxului, care urm\u0103resc s\u0103 reconstruiasc\u0103 segmentul vascular bolnav din interior, \u00een loc s\u0103 ocluzioneze pur \u0219i simplu anevrismul.<\/p>\n<p>Exist\u0103, de asemenea, c\u00e2teva tipuri speciale de anevrisme \u00een func\u021bie de cauza apari\u021biei:<\/p>\n<ul>\n<li>Anevrism disecant<\/li>\n<li>Anevrism micotic<\/li>\n<\/ul>\n<p>Un anevrism disecant apare atunci c\u00e2nd stratul cel mai intern al vasului se rupe din cauza unui traumatism sau a unei sl\u0103biciuni a peretelui vascular. S\u00e2ngele p\u0103trunde prin aceast\u0103 ruptur\u0103 \u00eentre straturile peretelui, m\u0103rind \u0219i sl\u0103bind vasul. Un anevrism micotic se dezvolt\u0103 ca urmare a unei infec\u021bii a peretelui vascular. De obicei apare atunci c\u00e2nd cheaguri infectate provenite dintr-un alt focar din organism (cum ar fi infec\u021biile valvelor cardiace) se fixeaz\u0103 \u00een vasele cerebrale.<\/p>\n<p>\u00cen final, clasific\u0103m anevrismele \u0219i \u00een func\u021bie de dimensiune, deoarece m\u0103rimea este direct legat\u0103 de riscul de ruptur\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Mici (mai mici de 10 mm)<\/li>\n<li>Mari (10\u201325 mm)<\/li>\n<li>Gigante (mai mari de 25 mm)<\/li>\n<\/ul>\n<p>Ca regul\u0103 general\u0103, cu c\u00e2t un anevrism este mai mare, cu at\u00e2t peretele s\u0103u este mai \u00eentins \u0219i mai sub\u021bire \u0219i, prin urmare, riscul de ruptur\u0103 este mai mare. Anevrismelor gigante pot provoca, de asemenea, simptome grave prin presiunea exercitat\u0103 asupra \u021besuturilor \u00eenvecinate.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Cine_este_expus_riscului_de_anevrism_cerebral\"><\/span>Cine este expus riscului de anevrism cerebral?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Nu exist\u0103 un singur vinovat \u00een dezvoltarea unui anevrism; acesta apare de obicei prin combinarea mai multor factori. Unii dintre ace\u0219ti factori de risc sunt \u00een afara controlului nostru, \u00een timp ce al\u021bii pot fi gestiona\u021bi prin schimb\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Exist\u0103 factori de risc nemodificabili, incontrolabili:<\/p>\n<ul>\n<li>V\u00e2rsta<\/li>\n<li>Sexul<\/li>\n<li>Genetica \u0219i istoricul familial<\/li>\n<\/ul>\n<p>Odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een special dup\u0103 40 de ani, riscul de anevrism cre\u0219te din cauza uzurii cumulative a vaselor de-a lungul anilor. Sexul este, de asemenea, un factor; anevrismele sunt mai frecvente la femei, \u00een special dup\u0103 menopauz\u0103, c\u00e2nd efectul protector al estrogenului scade. Totu\u0219i, dintre to\u021bi ace\u0219ti factori, istoricul familial este poate cel mai important. Dac\u0103 dou\u0103 sau mai multe rude de gradul \u00eent\u00e2i (cum ar fi p\u0103rin\u021bii sau fra\u021bii) au avut anevrisme, riscul de a dezvolta un anevrism este semnificativ mai mare dec\u00e2t \u00een popula\u021bia general\u0103.<\/p>\n<p>Din fericire, exist\u0103 \u0219i factori de stil de via\u021b\u0103 care pot fi modifica\u021bi:<\/p>\n<ul>\n<li>Fumatul<\/li>\n<li>Tensiunea arterial\u0103 crescut\u0103 (hipertensiunea)<\/li>\n<li>Consumul de droguri ilegale<\/li>\n<li>Consumul excesiv de alcool<\/li>\n<\/ul>\n<p>Fumatul este unul dintre cei mai puternici factori de risc dovedi\u021bi pentru formarea anevrismelor. Substan\u021bele chimice pe care le con\u021bine afecteaz\u0103 direct structura elastic\u0103 a peretelui vascular \u0219i \u00eel sl\u0103besc. Tensiunea arterial\u0103 crescut\u0103 accelereaz\u0103 formarea anevrismului \u0219i cre\u0219terea unuia existent prin aplicarea continu\u0103 a unei presiuni mecanice excesive asupra peretelui vascular. Anumite droguri, cum ar fi cocaina, prezint\u0103 de asemenea riscuri grave prin cre\u0219terea brusc\u0103 a tensiunii arteriale \u0219i provocarea inflama\u021biei peretelui vascular.<\/p>\n<p>\u00cen final, anumite afec\u021biuni medicale pot predispune la dezvoltarea anevrismelor:<\/p>\n<ul>\n<li>Tulbur\u0103ri ereditare ale \u021besutului conjunctiv (de exemplu, sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Marfan)<\/li>\n<li>Boala polichistic\u0103 renal\u0103<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen astfel de afec\u021biuni, exist\u0103 o sl\u0103biciune generalizat\u0103 a \u021besutului conjunctiv sau a structurii vasculare \u00een \u00eentregul organism, ceea ce poate afecta \u0219i vasele cerebrale \u0219i poate facilita formarea anevrismelor. Trebuie re\u021binut c\u0103 atunci c\u00e2nd ace\u0219ti factori de risc se combin\u0103, efectele lor cresc exponen\u021bial. De exemplu, o persoan\u0103 cu predispozi\u021bie genetic\u0103, care fumeaz\u0103 \u0219i are tensiune arterial\u0103 crescut\u0103, are un risc mult mai mare dec\u00e2t cineva cu un singur factor de risc.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Care_sunt_simptomele_unui_anevrism_cerebral_nerupt\"><\/span>Care sunt simptomele unui anevrism cerebral nerupt?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Cea mai frecvent\u0103 caracteristic\u0103 a unui anevrism nerupt este, de fapt, absen\u021ba oric\u0103ror simptome. Majoritatea anevrismelor, \u00een special cele mici, r\u0103m\u00e2n \u201eoaspe\u021bi t\u0103cu\u021bi\u201d \u00een creier timp de ani de zile \u0219i sunt descoperite de obicei \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timpul investiga\u021biilor imagistice efectuate pentru un alt motiv (cum ar fi dureri de cap persistente, ame\u021beli sau dup\u0103 un accident).<\/p>\n<p>A\u0219adar, c\u00e2nd \u00eencepe un anevrism s\u0103 provoace simptome? De obicei atunci c\u00e2nd cre\u0219te. Pe m\u0103sur\u0103 ce un anevrism se m\u0103re\u0219te, \u00eencepe s\u0103 se comporte ca o mas\u0103, comprim\u00e2nd \u021besutul cerebral sensibil din jur sau nervii cranieni care controleaz\u0103 func\u021bii precum vederea, mi\u0219c\u0103rile oculare \u0219i sensibilitatea facial\u0103. Simptomele cauzate de aceast\u0103 presiune variaz\u0103 \u00een func\u021bie de localizarea anevrismului. Cele mai frecvente simptome includ:<\/p>\n<ul>\n<li>Durere persistent\u0103, pulsatil\u0103, \u00een spatele sau \u00een jurul ochiului<\/li>\n<li>O pupil\u0103 mai mare dec\u00e2t cealalt\u0103<\/li>\n<li>Vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau dubl\u0103<\/li>\n<li>C\u0103derea brusc\u0103 a pleoapei<\/li>\n<li>Amor\u021beal\u0103 sau furnic\u0103turi pe o parte a fe\u021bei<\/li>\n<li>Probleme de echilibru sau ame\u021beli<\/li>\n<li>Rareori, convulsii<\/li>\n<\/ul>\n<p>Apari\u021bia brusc\u0103 a oric\u0103ruia dintre aceste simptome reprezint\u0103 un semn de avertizare extrem de important. Indic\u0103 faptul c\u0103 un anevrism anterior silen\u021bios poate fi crescut, a devenit instabil \u0219i c\u0103 riscul de ruptur\u0103 poate fi crescut. Prin urmare, \u00een loc s\u0103 a\u0219tepta\u021bi ca un astfel de simptom s\u0103 \u201etreac\u0103\u201d, este vital s\u0103 solicita\u021bi imediat asisten\u021b\u0103 medical\u0103. Acesta poate reprezenta o fereastr\u0103 critic\u0103 de oportunitate pentru a interveni \u00eenainte ca anevrismul s\u0103 se rup\u0103.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Ce_simptome_apar_daca_un_anevrism_cerebral_se_rupe\"><\/span>Ce simptome apar dac\u0103 un anevrism cerebral se rupe?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Ruptura unui anevrism este unul dintre cele mai dramatice \u0219i urgente evenimente medicale pe care le poate experimenta o persoan\u0103. Atunci c\u00e2nd sacul anevrismal se sparge, s\u00e2ngele umple rapid spa\u021biul dintre creier \u0219i membranele sub\u021biri care \u00eel \u00eenconjoar\u0103, cunoscut sub numele de spa\u021biu \u201esubarahnoidian\u201d. Aceast\u0103 afec\u021biune se nume\u0219te \u201ehemoragie subarahnoidian\u0103\u201d (HSA) \u0219i este un tip de accident vascular cerebral hemoragic. HSA este o urgen\u021b\u0103 care pune via\u021ba \u00een pericol, cu riscuri extrem de mari de deces \u0219i dizabilitate, \u00een care fiecare secund\u0103 conteaz\u0103.<\/p>\n<p>Simptomele care apar \u00een momentul rupturii sunt de obicei bru\u0219te, severe \u0219i foarte caracteristice:<\/p>\n<p>Apari\u021bia brusc\u0103 a unei dureri de cap explozive, diferit\u0103 de orice experien\u021b\u0103 anterioar\u0103<\/p>\n<ul>\n<li>Grea\u021b\u0103 \u0219i v\u0103rs\u0103turi severe<\/li>\n<li>Rigiditate a g\u00e2tului (incapacitatea de a \u00eendoi capul \u00eenainte)<\/li>\n<li>Sensibilitate extrem\u0103 la lumin\u0103 (fotofobie)<\/li>\n<li>Confuzie, somnolen\u021b\u0103 sau pierderea complet\u0103 a con\u0219tien\u021bei<\/li>\n<li>Convulsii<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pacien\u021bii descriu aproape \u00eentotdeauna aceast\u0103 durere de cap \u00een acela\u0219i mod: \u201ecea mai grav\u0103 durere de cap din via\u021ba mea\u201d sau \u201ea fost ca \u0219i cum ceva a explodat \u00een capul meu\u201d. Aceast\u0103 afec\u021biune, cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de \u201ecefalee \u00een lovitur\u0103 de tr\u0103snet\u201d, atinge intensitatea maxim\u0103 \u00een c\u00e2teva secunde \u0219i se diferen\u021biaz\u0103 u\u0219or de alte dureri de cap. Uneori, cu zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de o hemoragie major\u0103, o scurgere mai mic\u0103 din anevrism poate provoca o durere de cap mai u\u0219oar\u0103, dar totu\u0219i brusc\u0103 \u0219i sever\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de \u201es\u00e2ngerare santinel\u0103\u201d. Acesta este un semn de avertizare foarte important care poate anun\u021ba o catastrof\u0103 iminent\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce un anevrism s\u00e2ngereaz\u0103, pacientul nu se confrunt\u0103 doar cu pericolul hemoragiei ini\u021biale. \u00cen organism \u00eencep ulterior o serie de reac\u021bii complexe \u0219i periculoase. Cele mai importante dintre acestea includ:<\/p>\n<ul>\n<li>Res\u00e2ngerarea: Un anevrism rupt este extrem de fragil, iar riscul de res\u00e2ngerare este foarte mare, \u00een special \u00een primele 24 de ore. O a doua s\u00e2ngerare agraveaz\u0103 semnificativ prognosticul. Prin urmare, tratamentul trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil.<\/li>\n<li>Vasospasmul: \u00centre 3 \u0219i 14 zile dup\u0103 hemoragie, poate ap\u0103rea o \u00eengustare sever\u0103 a vaselor cerebrale ca reac\u021bie la efectele iritante ale s\u00e2ngelui. Aceast\u0103 \u00eengustare poate reduce fluxul sanguin c\u0103tre creier \u0219i poate provoca un nou accident vascular cerebral (infarct cerebral).<\/li>\n<li>Hidrocefalia: Cheagurile de s\u00e2nge din ventriculii cerebrali pot obstrua circula\u021bia normal\u0103 a lichidului cefalorahidian (LCR). Acest lucru duce la hidrocefalie, cunoscut\u0103 popular ca \u201eap\u0103 la creier\u201d, \u0219i poate cre\u0219te periculos presiunea intracranian\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Ce_metode_sunt_utilizate_pentru_diagnosticarea_unui_anevrism_cerebral\"><\/span>Ce metode sunt utilizate pentru diagnosticarea unui anevrism cerebral?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Atunci c\u00e2nd apare suspiciunea de anevrism, medicina modern\u0103 ofer\u0103 o gam\u0103 de tehnologii imagistice care furnizeaz\u0103 informa\u021bii rapide \u0219i detaliate. Alegerea metodei depinde de urgen\u021ba situa\u021biei (de exemplu, suspiciunea de ruptur\u0103 a anevrismului) sau de faptul dac\u0103 se efectueaz\u0103 un screening.<\/p>\n<p>Metodele de diagnostic utilizate frecvent sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Tomografia computerizat\u0103 (CT) f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103 de contrast<\/li>\n<li>Angiografia CT (CTA)<\/li>\n<li>Angiografia RM (MRA)<\/li>\n<li>Angiografia cu substrac\u021bie digital\u0103 (DSA)<\/li>\n<\/ul>\n<p>Dac\u0103 suspect\u0103m c\u0103 anevrismul unui pacient s-a rupt, primul \u0219i cel mai rapid pas este \u00eentotdeauna o tomografie computerizat\u0103 f\u0103r\u0103 contrast. Scopul acestui test nu este de a vedea anevrismul \u00een sine, ci de a detecta s\u00e2ngele care s-a scurs \u00eentre membranele creierului. S\u00e2ngele apare alb intens pe imaginile CT, permi\u021b\u00e2nd diagnosticarea hemoragiei subarahnoidiene \u00een c\u00e2teva secunde.<\/p>\n<p>Odat\u0103 ce s\u00e2ngerarea este detectat\u0103, urm\u0103torul pas este identificarea sursei s\u00e2nger\u0103rii, \u0219i anume localizarea \u0219i forma anevrismului. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, se utilizeaz\u0103 de obicei angiografia CT (CTA). \u00cen aceast\u0103 metod\u0103, o substan\u021b\u0103 de contrast (colorant) este injectat\u0103 printr-o ven\u0103 de la nivelul bra\u021bului, iar o scanare CT rapid\u0103 este efectuat\u0103 \u00een timp ce substan\u021ba umple vasele cerebrale. Computerul proceseaz\u0103 aceste imagini pentru a crea o hart\u0103 tridimensional\u0103 a vaselor \u0219i afi\u0219eaz\u0103 clar anevrismul.<\/p>\n<p>Angiografia RM (MRA) nu implic\u0103 radia\u021bii \u0219i este, prin urmare, preferat\u0103 pentru screening-ul persoanelor cu antecedente familiale de anevrism sau pentru monitorizarea anevrismelor mici, nerupte.<\/p>\n<p>De\u0219i toate aceste metode sunt valoroase, tehnica considerat\u0103 \u201estandardul de aur\u201d pentru diagnosticarea anevrismelor cerebrale este angiografia cu substrac\u021bie digital\u0103 (DSA). Spre deosebire de celelalte, aceasta este o procedur\u0103 interven\u021bional\u0103 care ne permite s\u0103 vedem interiorul vaselor \u00een timp real, nu doar imagini statice. De obicei, un cateter (tub) foarte sub\u021bire este introdus printr-o arter\u0103 de la nivelul inghinal sau al \u00eencheieturii m\u00e2inii. Acest cateter este avansat cu grij\u0103 c\u0103tre vasele cerebrale sub ghidaj radiologic continuu. Odat\u0103 ce vasul \u021bint\u0103 este atins, se injecteaz\u0103 substan\u021b\u0103 de contrast \u0219i se realizeaz\u0103 o serie de imagini cu raze X. Datorit\u0103 tehnologiei digitale, imaginile de fundal, cum ar fi oasele craniului, sunt eliminate, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o imagine extrem de detaliat\u0103, asem\u0103n\u0103toare unei h\u0103r\u021bi rutiere, a vaselor \u0219i a anevrismului. DSA este indispensabil\u0103 deoarece poate detecta chiar \u0219i cele mai mici anevrisme \u0219i ofer\u0103 cele mai precise informa\u021bii necesare pentru planificarea tratamentului, cum ar fi l\u0103\u021bimea g\u00e2tului \u0219i dimensiunea sacului.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Cum_este_tratat_astazi_anevrismul_cerebral\"><\/span>Cum este tratat ast\u0103zi anevrismul cerebral?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Tratamentul anevrismelor cerebrale a trecut printr-o revolu\u021bie \u00een ultimii 20\u201330 de ani. \u00cen trecut, singura op\u021biune era chirurgia cerebral\u0103 deschis\u0103, \u00een care craniul era deschis \u0219i un clip metalic era plasat pe g\u00e2tul anevrismului. De\u0219i aceast\u0103 metod\u0103 este \u00eenc\u0103 utilizat\u0103 \u00een anumite situa\u021bii, principalul accent al tratamentului de ast\u0103zi s-a mutat c\u0103tre tehnici endovasculare (intravascular) mult mai pu\u021bin invazive. \u00cen aceste metode \u00eenchise, anevrismul este abordat printr-o arter\u0103 de la nivelul inghinal sau al \u00eencheieturii m\u00e2inii, f\u0103r\u0103 a face o incizie mare, iar tratamentul este efectuat din interiorul vasului. Studii \u0219tiin\u021bifice ample au ar\u0103tat c\u0103 aceste metode \u00eenchise, \u00een special pentru anevrismele rupte, sunt mai sigure dec\u00e2t chirurgia deschis\u0103 \u0219i permit pacien\u021bilor o recuperare mai rapid\u0103.<\/p>\n<p>Cele mai frecvent utilizate metode care stau la baza tratamentului endovascular modern sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Coiling endovascular (embolizare)<\/li>\n<li>Coiling asistat de balon<\/li>\n<li>Coiling asistat de stent<\/li>\n<li>Stenturi de deviere a fluxului<\/li>\n<li>Dispozitive intrasa\u021biale de perturbare a fluxului<\/li>\n<\/ul>\n<p>Coiling-ul endovascular este cea mai de baz\u0103 metod\u0103 de tratament \u00eenchis. Scopul este de a umple sacul anevrismal cu spirale foarte moi din platin\u0103 care declan\u0219eaz\u0103 formarea cheagului. Un cateter sub\u021bire introdus prin zona inghinal\u0103 sau \u00eencheietura m\u00e2inii este avansat p\u00e2n\u0103 la vasul anevrismal din creier. Prin acest cateter, se introduce un microcateter \u0219i mai sub\u021bire, pozi\u021bionat direct \u00een interiorul sacului anevrismal. Apoi, prin acest microcateter, sacul este umplut lent \u0219i cu grij\u0103 cu spiralele de platin\u0103, asemenea \u00eenf\u0103\u0219ur\u0103rii unui ghem de a\u021b\u0103. Odat\u0103 ce sacul este complet umplut, nu mai r\u0103m\u00e2ne spa\u021biu pentru ca s\u00e2ngele s\u0103 intre. S\u00e2ngele prins \u00een interiorul sacului coaguleaz\u0103 \u00een timp \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu masa de spirale, ocluzioneaz\u0103 complet anevrismul, elimin\u00e2nd riscul de ruptur\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 este extrem de eficient\u0103, \u00een special pentru anevrismele saculare cu g\u00e2t \u00eengust.<\/p>\n<p>\u00cen coiling-ul asistat de balon, un balon ajut\u0103 la o mai bun\u0103 modelare a spiralelor \u00een timpul procedurii \u0219i reduce semnificativ cantitatea de s\u00e2ngerare \u00een cazul unei rupturi bru\u0219te, permi\u021b\u00e2nd finalizarea rapid\u0103 a procedurii.<\/p>\n<p>Uneori, g\u00e2tul anevrismului este foarte larg. \u00cen astfel de cazuri, exist\u0103 riscul ca spiralele plasate \u00een interiorul sacului s\u0103 protruzioneze \u00eenapoi \u00een vasul principal. Aici intervine coiling-ul asistat de stent. \u00cen aceast\u0103 tehnic\u0103, \u00eenainte de coiling, un stent flexibil, sub form\u0103 de plas\u0103, este plasat \u00een vasul principal, travers\u00e2nd g\u00e2tul anevrismului. Acest stent ac\u021bioneaz\u0103 ca un schelet sau o cu\u0219c\u0103, asigur\u00e2nd c\u0103 spiralele r\u0103m\u00e2n \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een interiorul sacului \u0219i \u00eempiedic\u00e2ndu-le s\u0103 ias\u0103 \u00een exterior. Dup\u0103 plasarea stentului, microcateterul este trecut prin ochiurile stentului, iar sacul anevrismal este umplut \u00een siguran\u021b\u0103. Se poate utiliza un singur stent sau dou\u0103 stenturi pentru a proteja dou\u0103 vase (dac\u0103 configura\u021biile lor sunt asem\u0103nate cu litere: stent Y, stent T, stent H etc.).<\/p>\n<p>Stenturile de deviere a fluxului reprezint\u0103 o filozofie complet diferit\u0103 \u00een tratamentul anevrismelor. Aceast\u0103 metod\u0103 a fost dezvoltat\u0103 \u00een special pentru anevrismele fusiforme f\u0103r\u0103 g\u00e2t sau pentru anevrismele gigante, unde coiling-ul este dificil. Scopul aici nu este de a ocluziona sacul anevrismal, ci de a redirec\u021biona fluxul sanguin. Dispozitivele de deviere a fluxului sunt stenturi speciale cu o structur\u0103 de plas\u0103 mult mai dens\u0103 dec\u00e2t stenturile conven\u021bionale. Atunci c\u00e2nd sunt plasate \u00een segmentul vascular care con\u021bine anevrismul, ele permit ca majoritatea s\u00e2ngelui s\u0103 curg\u0103 direct prin stent, f\u0103r\u0103 a intra \u00een anevrism. Fluxul sanguin c\u0103tre sacul anevrismal este redus dramatic. Privat de flux, anevrismul se trombozeaz\u0103 treptat \u0219i se mic\u0219oreaz\u0103 \u00een timp. Mai important, organismul acoper\u0103 \u00een cele din urm\u0103 stentul cu propriile celule vasculare s\u0103n\u0103toase, cre\u00e2nd efectiv un nou perete vascular neted \u00een acea zon\u0103. Aceasta nu este doar o ocluzie, ci o adev\u0103rat\u0103 vindecare biologic\u0103 \u0219i reconstruc\u021bie.<\/p>\n<p>Dispozitivele intrasa\u021biale de perturbare a fluxului reprezint\u0103 cea mai nou\u0103 genera\u021bie de tehnologii. Printre primele implementate se num\u0103r\u0103 dispozitivul WEB, o structur\u0103 asem\u0103n\u0103toare unei cu\u0219ti plasat\u0103 \u00een interiorul sacului anevrismal pentru anevrisme saculare nu foarte mari. Dispozitive produse de diferite companii sub denumiri precum LUNA, Contour, SEAL, Trenza \u0219i Medina, cu forme variate, sunt utilizate din ce \u00een ce mai mult la nivel mondial.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Ar_trebui_preferata_chirurgia_deschisa_sau_metodele_endovasculare_in_tratamentul_anevrismelor\"><\/span>Ar trebui preferat\u0103 chirurgia deschis\u0103 sau metodele endovasculare \u00een tratamentul anevrismelor?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>\u201eCare tratament este mai bun pentru mine?\u201d este cea mai fundamental\u0103 \u00eentrebare din mintea fiec\u0103rui pacient diagnosticat cu anevrism \u0219i a apar\u021bin\u0103torilor acestuia. Nu exist\u0103 un singur r\u0103spuns corect; decizia se ia individual, \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta pacientului, starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i localizarea, forma \u0219i dimensiunea anevrismului. Ambele metode au propriile avantaje \u0219i dezavantaje:<\/p>\n<p>Principalele aspecte luate \u00een considerare la compararea celor dou\u0103 abord\u0103ri sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Procesul de recuperare \u0219i confortul<\/li>\n<li>Durabilitatea tratamentului \u0219i rata de recuren\u021b\u0103<\/li>\n<li>Adecvarea pentru pacient<\/li>\n<li>Riscurile pe termen scurt<\/li>\n<\/ul>\n<p>Chirurgia deschis\u0103 (clipsarea) este o opera\u021bie major\u0103 \u00een care craniul este deschis. Procesul de recuperare este mai lung \u0219i mai solicitant, iar spitalizarea este mai \u00eendelungat\u0103. Totu\u0219i, cel mai mare avantaj al acesteia este c\u0103, de obicei, ofer\u0103 o solu\u021bie definitiv\u0103 \u0219i permanent\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 interven\u021bie. Un anevrism clipsat corect are un risc foarte sc\u0103zut de recuren\u021b\u0103 la ani distan\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Metodele endovasculare (coiling, stenturi, deviere a fluxului), fiind proceduri \u00eenchise, sunt mult mai confortabile. Nu exist\u0103 o cicatrice chirurgical\u0103 mare, spitalizarea este mult mai scurt\u0103 (1\u20132 zile pentru anevrismele nerupte), iar pacien\u021bii revin mult mai rapid la via\u021ba cotidian\u0103. Pentru pacien\u021bii v\u00e2rstnici, cei cu afec\u021biuni medicale asociate sau cei a c\u0103ror stare general\u0103 nu permite o interven\u021bie chirurgical\u0103 major\u0103, tratamentele endovasculare reprezint\u0103 o alternativ\u0103 mult mai sigur\u0103. Studii ample efectuate pe anevrisme rupte au ar\u0103tat c\u0103 tratamentul endovascular este superior chirurgiei deschise \u00een ceea ce prive\u0219te supravie\u021buirea pe termen scurt \u0219i reducerea dizabilit\u0103\u021bii. Totu\u0219i, riscul de recuren\u021b\u0103 pe termen lung al tratamentului endovascular, \u00een special al coiling-ului, poate fi oarecum mai mare dec\u00e2t cel al chirurgiei. Uneori, masa de spirale se poate compacta \u00een timp, permi\u021b\u00e2nd unei p\u0103r\u021bi a anevrismului s\u0103 se umple din nou cu s\u00e2nge. Prin urmare, pacien\u021bii trata\u021bi endovascular pot necesita urm\u0103rire angiografic\u0103 periodic\u0103.<\/p>\n<h2><span class=\"ez-toc-section\" id=\"Care_este_diferenta_dintre_coiling_si_stenturile_de_deviere_a_fluxului_in_tratamentul_endovascular\"><\/span>Care este diferen\u021ba dintre coiling \u0219i stenturile de deviere a fluxului \u00een tratamentul endovascular?<span class=\"ez-toc-section-end\"><\/span><\/h2>\n<p>Exist\u0103, de asemenea, filozofii diferite chiar \u0219i \u00een cadrul tratamentelor endovasculare, care devin deosebit de evidente atunci c\u00e2nd se abordeaz\u0103 anevrisme complexe. Coiling-ul \u0219i stenturile de deviere a fluxului pot intra pe aceea\u0219i \u201eu\u0219\u0103\u201d, dar reprezint\u0103 dou\u0103 tehnologii distincte, orientate c\u0103tre obiective complet diferite. Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 poate fi comparat\u0103 cu contrastul dintre \u201eastuparea unui balon\u201d \u0219i \u201erepararea unei \u021bevi sparte\u201d.<\/p>\n<p>Principalele diferen\u021be dintre cele dou\u0103 metode sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Principiul de tratament<\/li>\n<li>Tipul de anevrism potrivit<\/li>\n<li>Mecanismul de vindecare<\/li>\n<li>Succesul pe termen lung<\/li>\n<\/ul>\n<p>Principiul de baz\u0103 al coiling-ului este umplerea mecanic\u0103 a sacului anevrismal \u0219i \u00eempiedicarea intr\u0103rii s\u00e2ngelui. \u021ainta este direct balonul anevrismal \u00een sine. Aceast\u0103 metod\u0103 func\u021bioneaz\u0103 excelent pentru anevrismele saculare cu g\u00e2t \u00eengust. \u00cen momentul tratamentului, angiografia arat\u0103 o \u00eenchidere imediat\u0103 a anevrismului.<\/p>\n<p>Filozofia stentului de deviere a fluxului este complet diferit\u0103. \u021ainta nu este sacul anevrismal, ci vasul principal din care porne\u0219te anevrismul. Scopul este de a redirec\u021biona fluxul sanguin departe de anevrism, de a-l \u201e\u00eenseta\u201d, \u0219i de a repara peretele vascular bolnav folosind mecanismele naturale de vindecare ale organismului. Din acest motiv, este utilizat \u00een special pentru anevrismele fusiforme f\u0103r\u0103 g\u00e2t sau pentru anevrismele gigante, unde \u201e\u021beava \u00eens\u0103\u0219i\u201d este problematic\u0103. Anevrismul nu se \u00eenchide imediat \u00een momentul tratamentului; fluxul sanguin \u00eencetine\u0219te, iar \u00eenchiderea complet\u0103 poate dura s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau chiar luni. Acesta este un proces de vindecare biologic\u0103, nu o ocluzie mecanic\u0103.<\/p>\n<p>Pe termen lung, stenturile de deviere a fluxului ofer\u0103 rate mai mari de ocluzie complet\u0103 \u0219i rate de recuren\u021b\u0103 mult mai sc\u0103zute dec\u00e2t coiling-ul \u00een grupul de anevrisme complexe pe care le trateaz\u0103. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 ele repar\u0103 nu doar simptomul, ci \u0219i sursa problemei \u2013 peretele vascular bolnav. Din acest motiv, tehnologia de deviere a fluxului este considerat\u0103 o abordare revolu\u021bionar\u0103 care define\u0219te direc\u021bia viitoare a tratamentului endovascular \u0219i reprezint\u0103 un reper major \u00een terapia anevrismelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un anevrism cerebral este o dilatare anormal\u0103 care apare ca urmare a sl\u0103birii peretelui unei artere din creier, se umple cu s\u00e2nge \u0219i formeaz\u0103 o structur\u0103 asem\u0103n\u0103toare unui balon sau unui sac. De multe ori poate trece neobservat, cu excep\u021bia cazului \u00een care cre\u0219te sau se rupe. Simptomele unui anevrism cerebral pot include o durere [&#8230;]\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11518,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[312],"tags":[],"class_list":["post-14139","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-general"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14139"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14139\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14141,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14139\/revisions\/14141"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11518"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ozgurkilickesmez.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}