Scleroterapia cu spumă este o procedură nechirurgicală destinată tratamentului varicelor. Prin injectarea unei substanțe sclerozante, venele afectate se închid și sunt resorbite treptat de organism, reducând atât simptomele, cât și aspectul estetic neplăcut.

Această metodă este indicată pacienților cu insuficiență venoasă cronică manifestată prin durere, edem și vene dilatate vizibile. Tratamentul are avantajul de a fi minim invaziv și nu necesită perioade îndelungate de recuperare.

Un beneficiu major al terapiei cu spumă este posibilitatea tratării venelor superficiale de diverse dimensiuni. Procedura este adaptabilă nevoilor pacientului și poate fi repetată pentru rezultate optime.

Scleroterapia este sigură, bine tolerată și cu risc scăzut de complicații. Reprezintă o opțiune eficientă și modernă pentru pacienții care caută o alternativă la chirurgia clasică a varicelor.

Definiție– Scleroterapia este o procedură minim invazivă pentru tratamentul venelor varicoase sau dilatate, prin injectarea unei substanțe sclerozante (soluție chimică) în venă, determinând închiderea acesteia și dispariția treptată în timp.
Indicații– Vene varicoase (varice de calibru mic și mediu)

– Vene pânză de păianjen (spider veins)

– Hemoroizi (în anumite cazuri)

– Malformații vasculare

Procedură– O substanță sclerozantă (de ex. polidocanol, soluție salină hipertonică) este injectată în venă cu un ac fin.

– Substanța chimică irită peretele venei, determinând închiderea acesteia.

– Vena închisă se fibrotizează în timp și este absorbită de organism.

Avantaje– Este minim invazivă.

– Nu necesită anestezie generală.

– Este o procedură rapidă și simplă.

– Oferă rezultate cosmetice satisfăcătoare.

Riscuri și Complicații– Durere ușoară sau disconfort

– Umflătură, roșeață sau vânătăi la locul injecției

– Schimbarea culorii pielii (hiperpigmentare, de obicei temporară)

– În cazuri rare, răni sau necroză tisulară în jurul venei

– Tromboză venoasă profundă (foarte rar)

Rată de succes– Pentru venele de calibru mic și mediu se poate obține o rată de succes între 70% și 90%.

– Pot fi necesare mai multe ședințe, dacă este nevoie.

Pregătire– Pacientul trebuie să informeze medicul despre medicamentele anticoagulante utilizate înainte de procedură.

– Înainte de procedură, istoricul medical și eventualele alergii trebuie evaluate.

Durata procedurii– De obicei durează între 15 și 30 de minute.
Perioada de recuperare– De obicei, pacientul își poate relua activitățile normale imediat după procedură.

– Este recomandată purtarea ciorapilor compresivi câteva zile după procedură.

– Este necesar să se evite pentru o perioadă activitățile fizice intense.

Metode alternative– Terapie cu laser (ablație laser endovenoasă)

– Ablație cu radiofrecvență

– Tratament chirurgical (stripping, flebectomie)

– Scleroterapie cu spumă (pentru vene mai mari)

Medic specialist în Radiologie Intervențională și Neuroradiologie

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

Ce este scleroterapia?

Scleroterapia este o metodă de tratament aplicată venelor varicoase și venelor tip pânză de păianjen, realizată prin injectarea unei soluții sclerozante în venele afectate. În urma acestei proceduri, venele se prăbușesc și își pierd funcția, fiind apoi absorbite pe cale naturală de organism. Deși originile scleroterapiei datează din secolul al XVII-lea, formele moderne de aplicare utilizate astăzi au fost dezvoltate în secolul al XX-lea. Mai ales prin descoperirea substanțelor precum sulfatul de tetradecil sodic în 1946 și polidocanolul în 1966, tratamentul a devenit mai eficient. În Statele Unite, utilizarea acestor substanțe a fost aprobată de FDA în 2004 și, respectiv, 2010. Datorită acestor progrese, scleroterapia s-a răspândit ca o opțiune sigură și eficientă în tratamentul bolilor venoase.

Cum funcționează scleroterapia?

Scleroterapia este un procedeu care tratează venele varicoase și venele tip pânză de păianjen prin închiderea acestora. Metoda constă în injectarea unei soluții sclerozante în venă, care produce leziuni la nivelul peretelui venei. În acest fel, vena își pierde funcția și se transformă în țesut fibrotic, închizându-se. Scleroterapia poate acționa prin diferite mecanisme în funcție de tipul substanței sclerozante utilizate:

  • Detergenți sclerozanți: Sodiul tetradecil sulfat (STS)
  • Polidocanol (POL)
  • Agenți osmotici: soluții saline hipertonice
  • Iritanți chimici: glicerină cromată

Obiectivul final al scleroterapiei este închiderea completă a venei tratate și transformarea acesteia într-un țesut fibrotic. Tipul și concentrația substanței sclerozante sunt selectate în funcție de dimensiunea și tipul venei care urmează să fie tratată. Această selecție mărește eficacitatea tratamentului și ajută la minimizarea riscurilor potențiale de complicații. Deși scleroterapia are tehnici de aplicare simple, este nevoie de experiență, iar ghidarea cu ultrasunete este adesea folosită în timpul procedurii.

Când se utilizează scleroterapia?

Scleroterapia este o metodă eficientă în tratamentul problemelor venoase cauzate de factori estetici și boli venoase. Această metodă este preferată în afecțiuni precum varice mici, dilatări ale capilarelor și malformații venoase. De asemenea, se remarcă prin faptul că este minim invazivă și oferă o perioadă de recuperare rapidă.

  • Telangiectazii
  • Vene reticulare
  • Varice mici
  • Boli venoase cronice
  • Ameliorarea simptomelor
  • Malformații vasculare
  • Terapie complementară

De asemenea, scleroterapia este folosită pentru a reduce durerea, umflăturile și crampele nocturne cauzate de insuficiența venoasă. Mai ales în cazul tratamentului varicelor, poate fi aplicată ca metodă complementară după proceduri precum ablația endovenoasă cu laser sau radiofrecvență, pentru a trata venele colaterale. Din această perspectivă, ea oferă o opțiune importantă atât în scop estetic, cât și medical. Prin selectarea adecvată a pacienților și o evaluare detaliată, riscul de complicații este minimizat și se obțin rezultate reușite.

Pentru cine nu este potrivită scleroterapia?

Scleroterapia este contraindicată în anumite boli și situații. Pentru ca această metodă să fie sigură și eficientă, trebuie avute în vedere câteva contraindicații absolute și relative. În special, reacțiile alergice și tromboembolismul venos acut sunt exemple de probleme grave de sănătate care exclud scleroterapia. Mai jos sunt enumerate bolile și situațiile în care acest tratament nu este recomandat.

Mutlak Kontraendikasyonlar

  • Alergie la substanțele sclerozante
  • Tromboză venoasă acută
  • Complicații neurologice sau cardiace grave din cauza unui tratament anterior
  • Boală sistemică acută severă sau infecție
  • Ischemie critică a extremităților

Göreceli Kontraendikasyonlar

  • Sarcină, perioada postnatală și alăptare
  • Stări de hipercoagulabilitate
  • Istoric de migrenă sau atac ischemic tranzitor (AIT)
  • Anomalii cardiace precum foramen oval patent (PFO)
  • Boli cronice necontrolate, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială

Uyarılar și Önlemler

  • Riscul de necroză cutanată, hiperpigmentare sau telangiectatic matting
  • Posibilitatea de interacțiuni cu medicamente precum contraceptivele orale, disulfiram sau minociclină
  • Factori psiho-sociali și comorbidități psihiatrice

Este important să se examineze în detaliu istoricul medical al pacientului și să se efectueze un examen fizic înainte de scleroterapie. Acest lucru crește siguranța pe parcursul tratamentului și reduce la minimum efectele adverse nedorite. De asemenea, având în vedere rezultatele cosmetice oferite de această terapie, este important ca pacientul să aibă așteptări realiste.

Cum se aplică scleroterapia?

Scleroterapia este frecvent utilizată în tratamentul varicelor și al venelor pânză de păianjen, având ca scop inactivarea venei prin injectarea unei substanțe sclerozante. Procedura se desfășoară în mai multe etape și se adaptează nevoilor pacientului.

În primul rând, se evaluează pacientul, având în vedere istoricul medical și starea de sănătate curentă. Pentru a determina dacă venele sunt potrivite pentru tratament, se poate efectua o examinare cu ultrasunete asupra structurii și funcției venoase. De obicei, pacientul este așezat într-o poziție confortabilă, cu picioarele ușor ridicate, iar zona tratată este curățată cu o soluție antiseptică.

Se alege substanța sclerozantă potrivită în funcție de caracteristicile venelor. Printre substanțele sclerozante se numără:

  • Sulfat de tetradecil sodic (STS)
  • Polidocanol

În timpul injecției, o ac fin este folosit pentru a introduce substanța sclerozantă direct în vena vizată. Dacă se tratează vene de calibru mai mare, scleroterapia cu spumă poate fi preferată. În acest caz, substanța sclerozantă este amestecată cu aer sau gaz pentru a forma spumă, care aderă mai bine la pereții venei. Pentru venele mai profunde, injecția poate fi ghidată prin ultrasunete pentru a se asigura administrarea corectă a substanței.

După procedură, se aplică un bandaj sau ciorap de compresie peste zona tratată. Această compresie sprijină închiderea venei și reduce riscul de complicații. Pacientul este încurajat să meargă după procedură, pentru a îmbunătăți circulația și a preveni formarea cheagurilor. Durata purtării ciorapilor de compresie depinde de mărimea venelor și de recomandările medicului.

În perioada de urmărire, pot fi necesare ședințe suplimentare pentru a monitoriza succesul tratamentului și pentru a aborda eventualele reacții adverse. Participarea la controale periodice îmbunătățește rezultatele tratamentului și permite planificarea oricăror intervenții suplimentare.

Care sunt efectele secundare ale scleroterapiei?

Scleroterapia este o metodă eficientă pentru tratarea venelor varicoase și a venelor pânză de păianjen, dar pot apărea anumite efecte secundare și complicații. Acestea se clasifică în general în minore și majore. Efectele secundare minore sunt ușoare și, de obicei, dispar de la sine, în timp ce complicațiile majore pot genera probleme de sănătate mai grave și pot necesita intervenție imediată.

Minor Komplikasyonlar:

  • Reacții locale: durere, roșeață, erupții cutanate, mâncărime, vânătăi
  • Hiperpigmentare: întunecarea culorii pielii
  • Telangiectatic matting: apariția de vase de sânge noi, fine
  • Tulburări de vedere și migrenă: simptome temporare

Major Komplikasyonlar:

  • Anafilaxie: reacție alergică severă
  • Tromboză venoasă profundă (TVP): formarea unui cheag de sânge în venele profunde
  • Accident vascular cerebral: foarte rar raportat
  • Necroză tisulară: leziuni ale țesuturilor din cauza injectării greșite
  • Leziuni nervoase: amorțeală sau furnicături
  • Embolie pulmonară: migrarea unui cheag de sânge în plămâni

Pentru a minimiza riscul de complicații după scleroterapie, se iau în considerare diferențele dintre utilizarea de substanțe sclerozante sub formă de spumă și sub formă lichidă. Scleroterapia cu spumă este deosebit de eficientă pentru venele mai mari, însă poate crește riscul de tulburări de vedere și migrene. Efectuarea unei compresii adecvate după procedură este importantă pentru a reduce riscul de complicații.

Cât de eficientă este scleroterapia?

Această metodă are rate de succes diferite în funcție de afecțiunea tratată, de caracteristicile pacientului și de timpul de răspuns la tratament. În tratamentul venelor varicoase și al venelor pânză de păianjen, se obțin rate ridicate de succes, în timp ce în tratamentul hemoroizilor este considerată eficientă mai ales în cazurile de grad mai mic.

Pentru vene varicoase și vene pânză de păianjen, scleroterapia poate produce rezultate în aproximativ 3 până la 6 săptămâni pentru venele mici, în timp ce venele mai mari pot necesita câteva luni pentru a se vindeca. Ratele de succes variază în general între 75% și 90%, iar riscul de reaparitie a venelor tratate este redus. Totuși, este important de reținut că, în timp, se pot dezvolta noi vene. În cazul tratamentului hemoroizilor, scleroterapia s-a dovedit a fi deosebit de eficientă pentru sângerările asociate cu hemoroizii de gradul doi, cu rate de succes de până la 95%, potrivit unor studii. Pentru hemoroizii de gradul trei și patru, ratele de succes pot fi mai scăzute.

În plus, în comparație cu tratamentele chirurgicale, scleroterapia oferă, pe termen scurt, rate de succes similare, cu un risc mai redus de complicații. O analiză realizată de Cochrane a constatat că scleroterapia este benefică în cazul varicelor recidivante după operație și are rezultate mai bune pentru venele fine. Pe termen lung, însă, intervențiile chirurgicale pot oferi soluții mai durabile. Scleroterapia este preferată în special la pacienții care nu sunt candidați pentru intervenții chirurgicale sau în cazul varicelor de dimensiuni reduse, care nu necesită chirurgie.

Cum să te pregătești pentru scleroterapie?

Există câțiva pași importanți de urmat înainte de procedura de scleroterapie. Pentru ca procedura să se desfășoare în condiții de siguranță și eficiență, este recomandat ca pacienții să urmeze instrucțiunile primite. Iată pașii care trebuie urmați înainte de scleroterapie:

  • Evaluare medicală
  • Examinare cu ultrasunete
  • Revizuirea medicației
  • Evitarea loțiunilor, uleiurilor sau cremelor
  • Purtarea unor haine largi și confortabile
  • Aducerea ciorapilor de compresie pentru utilizare după procedură
  • Hidratarea corespunzătoare și o masă ușoară
  • Sprijin de la un apropiat pentru transport

În primul rând, istoricul medical al pacientului este examinat în detaliu. Anumite afecțiuni precum tromboza venoasă profundă, sarcina sau anumite alergii pot influența eligibilitatea procedurii. O examinare cu ultrasunete ajută la evaluarea detaliată a sistemului venos, identificând venele care necesită tratament și verificând starea venelor profunde. Este posibil să fie nevoie de oprirea anumitor medicamente înainte de procedură; prin urmare, pacienții trebuie să își informeze medicul despre toate medicamentele pe care le iau. De asemenea, în ziua procedurii, nu este indicat să se aplice loțiuni sau ulei pe picioare, pentru a optimiza acțiunea substanței sclerozante. Hainele confortabile sunt recomandate pentru a facilita aplicarea bandajelor sau ciorapilor compresivi după intervenție. O hidratare adecvată și o masă ușoară pot preveni amețeala sau leșinul.

Cum se îngrijește zona tratată după scleroterapie?

Îngrijirea după scleroterapie are un rol important în succesul tratamentului. Există câțiva pași de bază care trebuie respectați după procedură. Acești pași ajută la vindecarea corespunzătoare a venelor tratate și la reducerea riscului de complicații.

  • Purtați îmbrăcăminte de compresie
  • Faceți plimbări ușoare
  • Țineți picioarele ridicate
  • Evitați căldura excesivă
  • Monitorizați simptome precum durere, umflătură și roșeață
  • Mergeți la controalele medicale
  • Utilizați acetaminofen, dacă este necesar
  • Mențineți o greutate sănătoasă
  • Nu fumați
  • Adoptați o alimentație bogată în fibre

În primele zile după tratament, pacientul trebuie să își mențină picioarele ridicate la intervale regulate pentru a sprijini circulația sanguină. De asemenea, sunt recomandate plimbări ușoare pentru a accelera fluxul sangvin și a preveni formarea cheagurilor, în timp ce exercițiile fizice intense și perioadele lungi de inactivitate ar trebui evitate.

Este important să se evite băile fierbinți, sauna și expunerea directă la soare, pentru a permite venelor să se închidă corect. Hematoamele ușoare și modificările de culoare a pielii pot apărea după procedură, dar de obicei se estompează în câteva săptămâni. Totuși, în cazul în care apar simptome severe sau persistente, este necesar să se contacteze imediat un specialist. Respectarea instrucțiunilor medicului în această perioadă accelerează procesul de vindecare și îmbunătățește rezultatele terapiei.

Cum se dezvoltă rezistența la scleroterapie?

Scleroterapia este frecvent aleasă pentru telangiectazii și vene varicoase, însă în unele situații, se poate dezvolta rezistență la tratament. Acest fenomen este legat de diferite mecanisme și poate afecta negativ eficiența procedurii.

  • Reflux venos subiacent
  • Variații anatomice
  • Distribuție insuficientă a substanței sclerozante
  • Diametrul venei și dinamica fluxului sanguin
  • Factori individuali ai pacientului

În cazul dezvoltării rezistenței la tratament, este esențial să se trateze mai întâi problemele subiacente, precum refluxul venos. Metodele de diagnostic, cum ar fi ecografia Doppler, pot oferi o evaluare detaliată a situației pacientului, astfel încât planul de tratament să fie adaptat individual. În plus, variațiile anatomice sau distribuția necorespunzătoare a substanței sclerozante pot fi reduse prin intervenția unui specialist cu experiență, sporind șansele de succes ale procedurii.

Întrebări frecvente

Pentru ce afecțiuni vasculare se utilizează scleroterapia (Terapia cu spumă)?

Scleroterapia (Terapia cu spumă) se aplică în general pentru capilarele dilatate (telangiectazii), venele reticulare, varicele mici și malformațiile venoase. De asemenea, este utilizată și în tratamentul hemoroizilor și hidrocelului. Procedura constă în injectarea unei soluții în venele afectate, determinând contractarea și, în timp, dispariția acestora. Scleroterapia este deosebit de eficientă în special pentru varicele de dimensiuni mici, pentru ameliorarea durerii, umflăturilor și pentru îmbunătățirea aspectului cosmetic.

Simte pacientul durere în timpul terapiei cu spumă?

În timpul scleroterapiei (Terapia cu spumă), pacienții pot simți un ușor disconfort la locul injecției, fenomen observat în aproximativ 25,6% dintre cazuri. Totuși, acest disconfort este în general mai redus comparativ cu intervențiile chirurgicale, iar pacienții își pot relua rapid activitățile cotidiene după tratament.

Cum decurge procesul de recuperare după scleroterapie?

După scleroterapie, pacienții pot reveni, în general, imediat la activitățile zilnice, însă se recomandă purtarea ciorapilor compresivi timp de 1-2 săptămâni pentru a accelera recuperarea și a reduce umflăturile. Sunt încurajate activitățile fizice ușoare, precum mersul pe jos, în timp ce ridicarea de greutăți și exercițiile intense trebuie evitate câteva zile. De asemenea, pentru a nu pune presiune asupra venelor tratate, se recomandă evitarea băilor fierbinți, a saunei și a expunerii directe la soare timp de cel puțin două săptămâni. Pot apărea mici vânătăi, mâncărimi și modificări de culoare a pielii, dar acestea dispar de obicei în câteva săptămâni. Prin respectarea acestor recomandări, rezultatele tratamentului se îmbunătățesc și riscul de complicații scade.

Este posibilă eliminarea completă a varicelor prin scleroterapie?

Scleroterapia poate elimina în mod eficient varicele, iar studiile arată că ratele de închidere completă sunt cuprinse între 78% și 87%. Totuși, rata de recidivă variază între 4% și 70%, în funcție de tehnica de tratament și de caracteristicile individuale ale pacientului. Complicațiile grave sunt rare, sub 1%, dar durerea la locul injectării (până la 25,6%), modificările de culoare a pielii (17,8%) și tromboflebita (4,7%) sunt efecte secundare relativ frecvente. Trebuie menționat că scleroterapia poate fi mai puțin eficientă decât tratamentele chirurgicale; unele analize indică un raport de risc relativ de 0,86 în comparație cu intervențiile chirurgicale.

Există riscul de recidivă a varicelor după tratament?

Da, există un risc de recidivă a varicelor după scleroterapie (terapia cu spumă). Ratele de recidivă variază între 10% și 40%, în funcție de tehnica utilizată, severitatea inițială a bolii și caracteristicile individuale ale pacientului. Într-un studiu care a comparat stripping-ul și varicectomia cu stripping-ul combinat cu scleroterapia, s-a constatat că, după trei ani, ratele fără recidivă au fost de 93,5%, respectiv 88,6%. Un alt studiu a evidențiat că neovascularizația poate reprezenta un factor major în până la 60% din cazurile de varice recidivante după intervenții chirurgicale. În plus, o analiză Cochrane a raportat că tipul și formularea substanței sclerozante (spumă sau lichid), precum și durata terapiei compresive, nu influențează semnificativ ratele de recidivă. Deși scleroterapia este o metodă eficientă, boala venoasă subiacentă poate progresa, ducând în timp la formarea de noi varice. Sunt recomandate controale medicale periodice pentru a monitoriza și gestiona recidivele.

Son Güncellenme: 4 September 2025

Vaka Örnekleri