Bursita

Bursita este inflamația bursei, un mic sac plin cu lichid ce amortizează frecarea dintre oase și țesuturile moi. Afecțiunea provoacă durere, umflături și limitarea mișcărilor în zona afectată.

Bursita de umăr și bursita de șold sunt cele mai frecvente forme, apărând adesea din cauza suprasolicitării sau traumelor repetitive. Diagnosticul se stabilește clinic și prin imagistică atunci când este necesar.

Tratamentul pentru bursită include repaus, gheață, antiinflamatoare și fizioterapie. În cazurile severe, se utilizează injecții cu corticosteroizi sau drenajul lichidului acumulat în bursa inflamată.

Prevenția bursitei constă în evitarea mișcărilor repetitive și corectarea posturii. Menținerea unui program de exerciții regulate ajută la reducerea riscului de recurență a inflamației bursale.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ
Radiologie Intervențională / Neuroradiologie Intervențională

Prof. Dr. Kılıçkesmez deține Certificatul de Competență în Radiologie din Turcia, Certificatul de Competență în Radiologie Intervențională din Turcia, Certificarea pentru tratamentul accidentului vascular cerebral și Certificatul European de Radiologie Intervențională (EBIR). În cariera sa academică, a câștigat Premiul I Siemens pentru Radiologie în 2008.

CV Premii Recenzii

CV Articole

Premii Recenzii

Ce este bursita?

Bursita reprezintă inflamația burselor din corp, denumite saci plini cu lichid sinovial, menite să prevină frecarea dintre oase, mușchi, tendoane și ligamente. În corp există peste o sută cincizeci de burse, care acționează ca niște pernuțe mai ales în timpul mișcărilor. Când apare bursita, creșterea lichidului din aceste saci duce la o stare dureroasă. De obicei, este cauzată de suprasolicitare, infecție sau traumă. De asemenea, bolile inflamatorii pot contribui la apariția bursitei. În urma inflamației, orice mișcare sau presiune asupra bursei provoacă durere. Procesele care duc la dezvoltarea bursitei influențează și metodele de tratament.

Care sunt cauzele bursitei?

Bursita constă în inflamația burselor, saci plini cu lichid, prezente în articulații. Această afecțiune poate avea diverse cauze și este adesea asociată cu următorii factori:

Presiune pe termen lung: Apare mai ales la persoanele din anumite domenii profesionale sau cu anumite obiceiuri. Se dezvoltă atunci când bursa este comprimată între proeminențe osoase și suprafețe dure.

Exemple:

• Studenți care își sprijină constant cotul pe marginile băncilor
• Persoane care lucrează fără protecție adecvată pentru genunchi

Mișcări repetitive: Practicarea anumitor sporturi sau activități profesionale cu mișcări constante poate irita bursa și poate duce la inflamație.

Traumă: Poate surveni presiune directă asupra bursei. Acest tip de bursită este în general acut, iar uneori pacientul nici nu își amintește evenimentul care a produs-o.

Bursita septică: Se poate instala prin pătrunderea bacteriilor în bursă prin piele sau prin proceduri invazive.

Cel mai frecvent agent:

• Staphylococcus aureus

Boli cronice: Afecțiunile autoimune sau inflamatorii sistemice pot declanșa bursita.

Afecțiuni asociate:

• Artrită reumatoidă
• Osteoartrită
• Lupus eritematos sistemic
• Sclerodermie
• Spondiloartropatie
• Gută

Cât de frecventă este bursita?

Bursita este o problemă de sănătate care afectează un segment larg al populației. Poate apărea la ambele sexe în egală măsură, deși unele forme specifice pot fi mai frecvente la un anumit sex. De exemplu, la femei sunt mai frecvente bursita pes anserin și bursita trohanterică. Aceste afecțiuni sunt asociate și cu obezitatea. La bărbați, bursita olecraniană apare mai des, în special la cei care desfășoară munci manuale. Aceste diferențe ilustrează modul în care activitățile profesionale pot influența riscul de bursită.

Unele denumiri comune pentru bursita profesională sunt:

• „Bursita menajerei” pentru bursita prepatelară
• „Bursita studentului” pentru bursita olecraniană
• „Bursita clericului” pentru bursita infrapatelară
• „Bursita țesătorului” pentru bursita ischială

Acești termeni reflectă cât de mult sunt legate formele de bursită de factorii de stres ocupațional. De asemenea, bursita subcutanată calcaneană apare frecvent la dansatori și patinatori artistici din cauza încălțămintei nepotrivite sau prea strâmte. Toate grupele de vârstă pot fi afectate, însă persoanele în vârstă prezintă un risc mai crescut din cauza incidenței mari a unor afecțiuni cronice precum osteoartrita. Bursita septică poate evolua mai sever la persoanele cu sistemul imunitar compromis. Diabeticii, cei cu boli reumatice sau care trăiesc cu HIV prezintă un risc ridicat pentru această formă.

Ce se întâmplă în cazul bursitei?

În cazul bursitei, sacii sinoviali numiți burse, localizați în regiunea articulațiilor pentru a reduce frecarea, se inflamează. Când aceste burse se umplu cu lichid sinovial și se irită, pacienții simt de obicei durere. Durerea se poate intensifica pe măsură ce bursa este comprimată de os, mușchi sau tendoane din jur. În unele situații, procesul inflamator nu este foarte evident, dar în anumite tipuri, precum bursita subacromială, s-a observat creșterea nivelului mediatorilor inflamatori. Printre acești mediatori se numără factorul de necroză tumorală-alfa, ciclooxigenazele și diverse interleukine. Această creștere explică inflamația bursei și amplificarea durerii articulare.

Care sunt simptomele bursitei?

Bursita este o afecțiune dureroasă ce apare la nivelul articulațiilor, iar simptomele sale variază în funcție de localizarea bursei. Pacienții se prezintă frecvent la medic cu durere și sensibilitate în jurul articulației. Inflamația limitează mișcarea articulară, ceea ce îngreunează activitățile zilnice. Umflarea articulației, înroșirea și senzația de căldură locală se numără printre semnele tipice ale bursitei. În special în cazul bursitei acute, aceste simptome pot fi mai intense din cauza infecției.

• Se resimte o durere intensă și localizată în regiunea articulară, agravată de mișcare sau presiune.
• La palparea bursei afectate, apare o sensibilitate accentuată.
• Bursa inflamată se umflă din cauza acumulării de lichid.
• Roșeața și creșterea temperaturii locale sunt frecvente în zona inflamată.

În cazul bursitei cronice, simptomele pot persista pe o durată mai lungă, dar de obicei sunt mai puțin intense. Pe măsură ce bursa se umple cu lichid, umflarea poate deveni permanentă. Totuși, forma cronică nu este la fel de dureroasă ca cea acută. Limitarea mișcărilor în zona afectată poate deveni o problemă constantă. Tabloul clinic produs de bursită necesită o evaluare atentă a articulației și a structurilor înconjurătoare. De asemenea, examinarea pielii este importantă pentru a determina gradul inflamației; eritemul și creșterea temperaturii cutanate sunt factori de urmărit. Diferența de temperatură dintre zona afectată și cea sănătoasă poate fi un indicator util în diagnostic.

Cum se pune diagnosticul de bursită?

Diagnosticul bursitei începe cu simptomele raportate de pacient și rezultatele examenului fizic. În unele cazuri, semnele clinice pot fi suficiente, dar în general metodele imagistice ajută la confirmarea diagnosticului. Investigațiile avansate sunt importante mai ales atunci când există incertitudini diagnostice.

• Radiografie convențională: Recomandată în caz de traumă, corp străin sau fractură suspectată. Poate evidenția modificări structurale ale articulației.
• RMN: Utilizat pentru analiza burselor profunde. Oferă imagini detaliate ale zonei afectate.
• Ecografie: Permite vizualizarea în timp real a articulației și a structurilor din jurul bursei. De asemenea, ajută la diferențierea infecției de alte afecțiuni prin observarea modificărilor în țesutul adipos de deasupra bursei.
• Doppler color: Evaluează fluxul sanguin în bursa și în țesuturile înconjurătoare, mai ales în caz de suspiciune de infecție. Poate evidenția hiperemia, semn de inflamație.

Pentru a confirma diagnosticul, se poate efectua aspirația lichidului din bursa inflamată. Această procedură este utilă mai ales când există suspiciunea de bursită septică sau boală cristalină. Lichidul aspirat este trimis la laborator pentru diverse teste:

• Numărătoare celulară
• Colorația Gram
• Culturi
• Analiza glucozei
• Analiza cristalelor

Aceste teste permit diferențierea bursitei neinfecțioase de bursita cauzată de cristale. O valoare a leucocitelor sub 500/mm³ indică de obicei o bursită neinfecțioasă.

Cum se tratează bursita?

Tratamentul bursitei variază în funcție de localizarea bursei inflamate. Obiectivul principal este reducerea durerii și a inflamației. Injecțiile cu corticosteroizi sunt o metodă frecvent utilizată în acest scop. Administrate direct în bursa inflamată, acestea reduc rapid inflamația și ameliorează durerea pe termen scurt și mediu. În timpul injectării, se preferă ghidarea cu ultrasunete pentru o precizie mai mare, asigurându-se că medicamentul ajunge în locul potrivit și minimizând efectele secundare.

• Injecții cu corticosteroizi: Eficiente în zone precum umărul, șoldul și cotul.
• Aspirație: Utilizată frecvent în bursita septică pentru evacuarea lichidului în exces, reducând umflarea.
• Intervenții ghidate prin ultrasunete: Folosite pentru identificarea precisă a sursei durerii și tratamentului.
• Terapia cu unde de șoc: O metodă neinvazivă folosită în bursita cronică pentru a reduce durerea și inflamația.
• Embolizare: În cazurile încăpățânate de bursită care nu răspund la niciun tratament, embolizarea, o procedură efectuată prin angiografie, poate fi foarte eficientă înaintea intervenției chirurgicale de o zi. Aceasta reduce alimentarea cu sânge a țesutului problematic, prevenind inflamația.

Ce alte afecțiuni trebuie luate în considerare?

Bursita este doar una dintre numeroasele cauze ale durerii articulare. Alte cauze frecvente includ osteoartrita, artrita reumatoidă și guta. Aceste boli pot prezenta simptome similare cu bursita. Prin urmare, pentru a identifica sursa exactă a durerii, este necesară o evaluare complexă.

În special în cazul durerilor de umăr, trebuie luate în considerare următoarele afecțiuni:

• Rupturi ale manșetei rotatorilor
• Rupturi labrale
• Impingement (conflict) subacromial

Aceste tulburări pot provoca dureri de umăr și pot apărea uneori împreună cu bursita. Guta este o altă boală care poate fi confundată cu bursita. De obicei, guta poate provoca simptome asemănătoare bursitei în următoarele zone:

• Bursa olecraniană
• Bursa prepatelară
• Bursa infrapatelară

Formarea tofilor sau durerile cauzate de pseudogută în aceste zone sunt semne tipice ale gutei. De asemenea, bursita ischială poate fi confundată frecvent cu sciaticul; totuși agravarea durerii în timpul statului așezat poate indica bursită ischială. Distincția dintre bursita trohanterică și sindromul bandei iliotibiale este importantă, deoarece punctele de sensibilitate sunt diferite. Bursita iliopsoasă poate semăna cu o serie de alte patologii și necesită o evaluare atentă.

Întrebări frecvente

În ce articulații apare cel mai frecvent bursita?

Bursita afectează cel mai frecvent articulațiile umărului, cotului, șoldului și genunchiului. În medicina sportivă, se estimează că bursita trohanterică (la șold) are o incidență de 560 la 100.000 de persoane. Bursita prepatelară (la genunchi) se întâlnește la toate grupele de vârstă, însă formele septice sunt mai frecvente la copiii cu un sistem imunitar slăbit. Bursita olecraniană (la cot) apare mai des la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani. Bursita pes anserin, localizată în partea internă a genunchiului, apare la 20% dintre pacienții cu osteoartrită simptomatică. Bursita iliopsoasă (la șold) a fost detectată la 6,8% dintre pacienții cu osteoartrită avansată a șoldului. În general, bursita este frecventă la vârstnici și la cei care efectuează mișcări repetitive sau exercită o presiune prelungită asupra articulațiilor.

Cum se poate ameliora durerea cauzată de bursită?

Pentru ameliorarea durerii cauzate de bursită, este recomandat să acordați repaus zonei afectate și să evitați activitățile care agravează disconfortul. În primele 48 de ore, aplicarea de gheață timp de 10-15 minute la fiecare câteva ore poate reduce umflarea. Ulterior, se poate alterna între comprese calde și reci. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul, pot diminua durerea și inflamația. Exercițiile ușoare pentru menținerea amplitudinii de mișcare ajută la prevenirea rigidității articulare și la păstrarea mobilității. Dacă simptomele persistă, este indicat să consultați un specialist; terapia fizică, injecțiile cu corticosteroizi sau, în cazuri rare, intervenția chirurgicală pot fi necesare.

Ce metode sunt folosite în tratamentul bursitei?

În tratamentul bursitei, de obicei se recomandă repausul articulației afectate, aplicarea de gheață pentru reducerea inflamației, administrarea de analgezice fără prescripție și fizioterapie pentru întărirea mușchilor și îmbunătățirea funcției articulare. În unele situații, pentru ameliorarea durerii și a umflăturii se pot administra injecții cu corticosteroizi. Dacă bursita are cauză infecțioasă, este necesar tratament cu antibiotice. În cazurile grave sau care nu răspund la tratamente conservatoare, se poate recurge, în ultimă instanță, la intervenție chirurgicală, cum ar fi bursectomia.

Ce complicații pot apărea dacă bursita cronică nu este tratată?

O bursită cronică netratată poate duce la formarea de țesut cicatricial (aderențe), limitarea mișcărilor, durere progresivă, atrofie musculară și, în cazuri rare, bursită infectată (septică), care poate provoca osteomielită sau formarea de fistule la nivelul pielii. Netratarea bursitei de umăr poate duce la atrofie musculară și, în situații rare, la șoc septic. De asemenea, bursita cronică poate determina îngroșarea pereților bursei, inflamație persistentă și agravarea simptomelor. Este esențial să se intervină la timp pentru a preveni aceste complicații.

La ce trebuie să fim atenți pentru a preveni apariția bursitei?

Pentru a preveni bursita, se recomandă evitarea mișcărilor repetitive ale articulațiilor și menținerea unei posturi corecte în timpul activităților. Este util să folosiți pernuțe sau protecții la nivelul genunchilor și coatelor atunci când îngenuncheați sau sprijiniți coatele, și să faceți pauze regulate la activitățile repetitive. Creșterea treptată a intensității efortului poate preveni leziunile prin suprasolicitare. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase reduce presiunea asupra articulațiilor și scade riscul de bursită. În activitățile sportive sau profesionale, este important să învățați tehnicile corecte pentru a nu forța articulațiile. Activitatea fizică regulată și exercițiile de întindere mențin elasticitatea și forța articulațiilor, contribuind la prevenirea bursitei.

Prof. Dr. Özgür KILIÇKESMEZ

Girişimsel Radyoloji ve Nöroradyoloji Uzmanı Prof. Dr. Özgür Kılıçkesmez, 1997 yılında Cerrahpaşa Tıp Fakültesi’nden mezun oldu. Uzmanlık eğitimini İstanbul Eğitim ve Araştırma Hastanesi’nde tamamladı. Londra’da girişimsel radyoloji ve onkoloji alanında eğitim aldı. İstanbul Çam ve Sakura Şehir Hastanesi’nde girişimsel radyoloji bölümünü kurdu ve 2020 yılında profesör oldu. Çok sayıda uluslararası ödül ve sertifikaya sahip olan Kılıçkesmez’in 150’den fazla bilimsel yayını bulunmakta ve 1500’den fazla atıf almıştır. Halen Medicana Ataköy Hastanesi’nde görev yapmaktadır.